Balta Alba si Balta Amara, doua arii protejate de importanta nationala, insumand peste 2.000 de hectare de luciu de apa, au secat in proportie de peste 70%, iar zeci de specii de plante si animale au disparut.
Lacul Balta Alba, cunoscut inca din anul 1840 datorita calitatilor namolului sapropelic, rezultat al unui proces natural de cateve zeci de mii de ani, are in prezent un aspect selenar, fara pasari de pasaj si plante de saratura.
Specialistii de la Agentia pentru Protectia Mediului Buzau, administratorul acestei arii protejate, au constatat ca din suprafata totala de luciu de apa de 1.160 de hectare au mai ramas doar 250-300 de hectare, iar lacul care avea o adancime de peste patru metri poate fi traversat la pas. Balta Amara, cu o suprafata de 835 de hectare, are o situatie mai fericita, fiind data in custodie unui intreprinzator privat care a lansat un proiect de realimentare din raul Buzau. Sanda Postolache, sef Serviciu Implementare Politici de Mediu din cadrul Agentiei pentru Protectia Mediului Buzau a precizat ca in urma controlului efectuat in luna august la cele doua balti, s-a descoperit ca pasarile de pasaj, califarul rosu, egretele, starcul au disparut cu desavarsire.
"Situatia este dezastruoasa", a afirmat Postolache, care a explicat ca scaderea nivelului apei a accentuat salinitatea si de aici aparitia unor efecte in lant, inclusiv disparitia microorganismelor care produceau namolul sapropelic. Potrivit specialistului, cauza acestui adevarat dezastru ecologic se explica prin secarea celor doua parauri care alimentau balta – Boldu si Buzoielul – precum si temperaturile caniculare coroborate cu lipsa precipitatiilor din ultimii zece ani.
La randul sau, Georgeta Toma, responsabil cu ariile protejate in cadrul APM Buzau, a declarat ca "si pajistile din zona au de suferit, din cauza pasunatului excesiv, plantele de saratura, cum ar fi Plantago maritima, Aster Tripolium, sunt pe cale de disparitie".
Responsabilii APM Buzau propun atragerea de fonduri structurale pentru efectuarea unor foraje de adancime, pastrandu-se coordonatele de arie protejata.
Balta Alba, cu o rezerva de namol sapropelic de peste trei milioane de tone, la inceputul secolului al XIX-lea era vizitata in fiecare vara de peste 15.000 de persoane, in special protipendada Capitalei, fiind considerata de poetul Vasile Alecsandri "balta facatoare de minuni" si "o curiozitate a Europei".
