Bunăstarea globală este în pericol, iar acest lucru se întâmplă în mare parte pentru că nu ne-am respectat promisiunile privind mediul, a declarat joi secretarul general al ONU, António Guterres. „Scoateți-ne din această harababură!”, a cerut el liderilor lumii.
Afirmația a fost făcută în cadrul reuniunii internaţionale la nivel înalt „Stockholm+50”, care are loc în perioada 2-3 iunie 2022, în Regatul Suediei.
Deși s-au înregistrat succese în protejarea planetei din 1972, inclusiv în salvarea stratului de ozon, Guterres a avertizat că „sistemele naturale ale Pământului nu pot ține pasul cu cerințele noastre”.
Triplă criză planetară
„Scoateți-ne din această harababură” (“Lead us out of this mess” – engleză), le-a îndemnat el delegaților la summitul suedez convocat de Adunarea Generală a ONU, într-un apel la acțiune împotriva „crizei planetare triple” cauzate de urgența climatică – „care ucide și strămută mai mulți oameni în fiecare an” – pierderea biodiversității – care amenință „mai mult de trei miliarde de oameni” – și poluarea și deșeurile, „care costă aproximativ nouă milioane de vieți pe an”.
Toate națiunile ar trebui să facă mai mult pentru a proteja dreptul de bază al oamenilor la un mediu curat și sănătos pentru toată lumea, dle. Guterres a insistat, concentrându-se în special pe „comunitățile sărace, femeile și fetele, popoarele indigene și generațiile viitoare”.
Trebuie să renunțăm la PIB
O parte a soluției constă în renunțarea la Produsul Intern Brut (PIB) ca măsură a puterii economice a țărilor, a continuat Secretarul General, descriindu-l ca un sistem contabil „care recompensează poluarea și deșeurile”.
El a adăugat: „Să nu uităm că atunci când distrugem o pădure, creăm PIB. Când pescuim excesiv, creăm PIB. PIB-ul nu este o modalitate de a măsura bogăția în situația actuală a lumii.”
După ce a cerut tuturor națiunilor să se angajeze în continuare în implementarea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă și în urma Acordului de la Paris din 2015 pentru a aborda aceste amenințări, secretarul general a insistat, de asemenea, că sunt necesare eforturi mai mari pentru a aduce emisiile la zero net până în 2050.
„Aerul cald ne omoară”, a spus el, repetându-și apelul către toate țările să abandoneze subvențiile pentru combustibili fosili și să investească în energie regenerabilă, în timp ce națiunile dezvoltate ar trebui să „cel puțin să-și dubleze” sprijinul acordat țărilor mai sărace, astfel încât să se poată adapta la o creștere a numărului de șocuri climatice.
Subliniind că națiunile au cooperat deja pentru a proteja planeta pe mai multe fronturi, Guterres a menționat că se așteaptă ca ultimele retușuri să fie adăugate unui nou cadru global de biodiversitate pentru a inversa pierderea naturii până în 2030.
Se lucrează, de asemenea, pentru stabilirea unui tratat pentru combaterea poluării cu plastic, a continuat șeful ONU, iar Conferința ONU Oceanului din 2022 de la Lisabona va stimula eforturile de salvare a mărilor noastre.
„Dacă facem aceste lucruri, putem evita catastrofa climatică, putem pune capăt unei crize umanitare și inegalități în creștere și putem promova dezvoltarea incluzivă și durabilă”, a spus el, adăugând că „fiecare guvern, afaceri și individ au un rol de jucat”.
Planeta, „sub un asalt necruțător”
Conducătorul conferinței, președintele Adunării Generale, Abdulla Shahid, a spus că există un adevăr simplu pe care toți trebuie să-l recunoaștem: „progresul uman nu poate avea loc pe un pământ care este lipsit de propriile resurse, afectat de poluare și este sub atacul necruțător din cauza unei crize climatice pe care a creat-o chiar el”.
El a spus că inițiativele recente de acțiune pentru climă, cum ar fi un tratat de poluare cu plastic, „da-mi speranță”, dar trebuie să fie integrate într-un efort mult mai larg.
„Avem nevoie de soluții care să abordeze blocajele comune care afectează întreaga agendă de mediu, care, la rândul lor, vor accelera punerea în aplicare a Agendei 2030 și vor promova o redresare rezistentă și durabilă după pandemie”, a spus Shahid.
Impuls pentru tehnologie pentru durabilitate
Într-o dezvoltare conexă la Stockholm, joi, o coaliție susținută de ONU de 1.000 de părți interesate din peste 100 de țări și-a lansat oferta de a utiliza instrumente digitale pentru a accelera dezvoltarea durabilă din punct de vedere ecologic și social.
Coaliția pentru durabilitatea mediului digital (CODES) oferă modalități de a încorpora sustenabilitatea în toate aspectele digitalizării. Aceasta include construirea de procese inclusive la nivel global pentru a defini standarde și cadre de guvernanță pentru sustenabilitatea digitală, alocarea de resurse și infrastructură, în același timp identificând oportunități de reducere a potențialelor daune sau riscuri din digitalizare, a spus Programul ONU pentru Mediu (UNEP).
Și ministrul român al mediului, apelor şi pădurilor, Barna Tanczos, participă la reuniunea la nivel înalt de la Stockholm.
„Stockholm+50″ reprezintă un moment de sărbătorire a 50 de ani de la prima Conferinţă a Naţiunilor Unite privind Mediul Uman (1972), care a pregătit raportul „Avem un singur pământ”.
Tema reuniunii din acest an este „O planetă sănătoasă pentru prosperitatea tuturor-Responsabilitatea noastră, oportunitatea noastră”, fiind o oportunitate de implicare a tuturor părţilor interesate în direcţia realizării unui viitor sustenabil în relaţie cu oamenii şi natura, modul de realizare a investiţiilor şi gestionarea resurselor.
Citește și: Forumul Economic Mondial: Cum ar putea investițiile în tehnologie să salveze clima
