Administratia Nationala "Apele Romane", prin Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, va finaliza pana la sfarsitul anului 2009 reactualizarea Schemelor de amenajare a bazinelor hidrografice, ca baza pentru viitoarele cereri de finantare, potrivit ANAR, informeaza Agerpres.
ANAR precizeaza ca, pentru realizarea la nivel national a Planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice si a Master Planurilor aferente, s-a inceput deja efectuarea de zboruri, pentru a se obtine modelul digital al cursului de apa prin scanare laser. Mai exact, este vorba despre modelari hidrologice la nivelul fiecarui bazin hidrografic, respectiv a unei modelari hidraulice a sectoarelor cursurilor de apa, identificate preliminar ca fiind potential inundabile.
In ceea ce priveste prevenirea inundatiilor, ANAR subliniaza ca proiectele nationale DESWAT si WATMAN vor conduce la crearea retelei de monitorizare automate, a Sistemelor de Suport Decizional, ceea ce va contribui la intarirea capacitatii de interventie la nivel regional si local precum si a supravegherii comportamentului lucrarilor hidrotehnice.
Totodata, se estimeaza ca pana la sfarsitul lunii mai Ministerul Mediului, impreuna cu ANAR, vor completa si finaliza Strategia de prevenire a riscului de inundatii pe termen mediu si lung. In paralel, Ministerul Mediului si celelalte institutii cu atributii in managementul inundatiilor, impreuna cu ANAR, realizeaza propunerea legislativa de transpunere a Directivei privind managementul riscului la inundatii.
Pentru transpunerea Directivei privind managementul riscului la inundatii se impune implementarea noului concept de amenajare a raurilor, reglementat prin Directivele europene, care se refera la crearea unor zone umede, inundabile. Constructia de diguri solide trebuie facuta numai pentru protejarea localitatilor si a marilor unitati industriale, iar drumurile de legatura trebuie gandite impreuna cu calea ferata, pe terasamente ce nu pot fi inundabile.
Se urmareste, in primul rand, protectia oamenilor si a bunurilor acestora prin realizarea, dupa caz, a unor lucrari structurale de aparare, precum acumulari, poldere, diguri si derivatii de ape mari. In al doilea rand, se vor reface zonele umede, in scopul conservarii si dezvoltarii biodiversitatii si atenuarii debitelor maxime ale undelor de viitura.
Directiva 60/EC/2007 privind evaluarea si managementul riscului la inundatii trebuie transpusa legislativ pana la sfarsitul anului 2009. Cel mai tarziu in 2011, Romania va avea o evaluare preliminara a riscului la inundabilitate, ceea ce presupune identificarea zonelor supuse riscului, ce vor fi detaliate pana in 2013, prin realizarea hartilor de inundabilitate (hazard) care vor arata extinderea zonei inundate si variatia nivelurilor sau adancimilor apei la viituri, corespunzatoare unor debite cu diferite probabilitati de depasire (0,1 la suta, unu la suta, cinci la suta, 10 la suta) si, unde este cazul, se va evalua impactul vitezelor curentilor de apa.
Tot pana in 2013 vor fi finalizate si hartile la risc de inundatii, respectiv acele harti care vor indica si posibilele efecte pe care le-ar putea produce inundatiile, de exemplu, zonele de evacuare a populatiei, precum si zonele potential inundabile, unde oamenii nu trebuie sa-si construiasca casele. Hartile de risc vin in completarea hartilor de inundabilitate si, cu ajutorul lor, sunt evaluate pagubele produse de inundatii, care se intampla cu o anumita probabilitate o data la 50, 100, 1.000 de ani.
Prevederile lor vor fi inserate in Planurile de amenajare ale bazinelor hidrografice, ca parte integranta a Schemelor directoare de amenajare si management a bazinelor hidrografice, pana in 2015.
Administratia Nationala "Apele Romane" are in administrare 78.905 kilometri cursuri de apa, 295.600 hectare suprafata de teren cu ape, 270 de lacuri de acumulare cu un volum total de 14,5 miliarde metri cubi, din care 114 lacuri cu acumulare nepermanenta, 7.100 kilometri de diguri pentru apararea localitatilor si terenurilor agricole, 6.600 de kilometri regularizari de rauri si 1.320 de kilometri aparari si consolidari de maluri, 157 de canale de aductiune cu o lungime de 1.100 kilometri, 59 de statii de pompare a apei cu un debit instalat de 237 de metri cubi/secunda, 49 de prize de apa si noduri hidrotehnice, cu un debit total instalat de 249 de metri cubi/secunda, 178 de alte lucrari hidrotehnice si 122 de lacuri naturale.
