România este în proces de elaborare a Strategiei hidrogenului în contextul schimbărilor climatice și al decarbonizării economiei. Hidrogenul este văzut ca o soluție pentru atingerea neutralității climatice și ca un înlocuitor al combustibililor fosili, însă aplicațiile lui în mod economic sunt momentan limitate, arată o analiză publicată de WWF România și Bankwatch România.
Principala concluzie este că hidrogenul „verde”, produs cu energie regenerabilă prin electroliza apei ar trebui să fie prioritar pentru că are cele mai reduse emisii de carbon. Pe de altă parte, la nivel european este încurajat și hidrogenul „albastru”, produs din combustibili fosili cu tehnologii de captare a carbonului, un pericol în viziunea activiștilor de mediu.
„Considerăm că hidrogenul albastru ar crește riscul de a fi blocați într-o dependență suplimentară de combustibilii fosili, în loc să accelerăm procesul de renunțare la aceștia. Studiile analizate arată că, din cauza scurgerilor de metan care au loc pe tot lanțul de aprovizionare cu gaz fosil, emisiile de gaze cu efect de seră ar fi apropiate de modul de producție actual și mai mari decât utilizarea directă a gazului fosil”, a spus Raluca Petcu, Fossil gas campaigner la Asociația Bankwatch România.
Potrivit celor două ONG-uri, în prezent, peste 99% din hidrogenul produs în întreaga lume provine din combustibili fosili, mai precis gaz și cărbune. Doar 0,7% din hidrogenul produs astăzi în lume este hidrogen albastru, în timp ce hidrogenul verde reprezintă doar 0,1%. Însă Europa are planuri ambițioase cu hidrogenul: până în 2030 vrea să pună în funcțiune 40 de GW de energie regenerabilă pentru a produce 10 milioane de tone de hidrogen până în 2030, o cantitate similară cu cea consumată în prezent la nivel comunitar.
Hidrogenul la noi acasă
Hidrogenul verde nu este însă soluția universală care să transforme toată economia unei țări într-una prietenoasă cu natura, arată organizațiile de mediu. Trebuie să ținem cont de cantitatea uriașă de energie regenerabilă pe care va trebui să o instalăm, spațiul pe care îl avem la dispoziție și consumul de apă pentru a nu intra în conflict cu biodiversitatea și nevoile oamenilor, dar și costul de producție. În prezent producția pentru un kilogram de hidrogen verde se situează între 2-8 dolari/kg, iar analiștii preconizează că va deveni competitiv abia după 2030.
În acest context, este important ca viitoarea utilizare a hidrogenului verde, cel puțin până în 2030 să se limiteze la industriile care necesită temperaturi înalte – între 100 și 500°C, cum ar fi producția oțelului și cimentului, industria chimică și transportul greu, unde bateriile nu ar fi eficiente – camioane și transport maritim.
România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) că va elabora o Strategie Națională a Hidrogenului până la sfârșitul anului 2022 și apoi va adopta legislația aferentă în prima jumătate a anului 2023. Până în prezent Strategia nu a fost pusă în dezbatere publică.
Există motive de îngrijorare. În PNRR hidrogenul este promovat ca o soluție pentru înlocuirea biomasei în consumul casnic, prin construirea unei prime rețele de gaze în amestec cu 20% hidrogen cu 78.540 de racorduri în Oltenia.
„Toate semnalele pe care le-au dat autoritățile române, până acum, ne lasă impresia că văd hidrogenul ca înlocuitorul perfect pentru gazele fosile, peste tot unde acestea sunt folosite. Să-l utilizăm pentru încălzirea locuințelor în centrale care merg pe hidrogen sau pentru autoturisme care utilizează hidrogen. Însă aceste opțiuni se vor dovedi mai ineficiente, costisitoare și nesustenabile pe termen lung. Considerăm că există riscul ca Guvernul să elaboreze o Strategie care să vizeze o înlocuire completă a consumului de gaze fosile cu hidrogen, chiar și acolo unde există alternativa electrificării”, spune Mihai Constantin, Climate & Energy Manager, WWF România.
Este nevoie de o cantitate uriașă de energie electrică din surse regenerabile pentru a produce hidrogen verde pentru a înlocui gazul fosil, iar costurile unei astfel de infrastructuri sunt considerabile și ar fi resimțite de consumatorul final. Modelările realizate de specialiști preconizează creșteri între 20-50% a facturii cu gazul. Mai mult, hidrogenul verde utilizat pentru încălzirea locuințelor ar avea nevoie de 6 ori mai multă energie decât pompele de căldură, cea mai eficientă și sustenabilă metodă.
În contextul în care hidrogenul încă nu este soluția tuturor problemelor, WWF România și Bankwatch România fac următoarele recomandări pentru ca hidrogenul să contribuie cu adevărat la atingerea neutralitățiiclimatice până în 2050, conform strategiei europene:
- Prioritizarea electrificării directe pentru sectoarele unde există această alternativă și creșterea eficienței energetice.
- Definirea și clasificarea clară a ceea ce înseamnă hidrogen verde sau curat, inclusiv în legislație.
- Prioritizarea hidrogenului verde, față de celelalte tipuri de hidrogen, mai ales în contextul scăderii costurilor de producție a acestuia.
- Asigurarea că producția de hidrogen nu va afecta aprovizionarea cu apă a populației și nici cursurile râurilor (mai ales având în vedere evoluțiile climatice).
- Infrastructura pentru resursele de energie regenerabilă (eoliană sau fotovoltaică) să fie realizată în așa fel încât să nu afecteze în mod negativ biodiversitatea.
Citește întregul document bazat pe studii de specialitate și informează-te despre viitorul tău și al mediului.
Citește și: Gătitul cu gaz metan într-o bucătărie obișnuită conduce la poluarea locuinței cu dioxid de azot
