AI ar putea reduce masiv emisiile globale până în 2035

Progresele înregistrate în domeniul inteligenței artificiale (AI), aplicate în energie, transporturi și consumul alimentar, ar putea duce la o reducere anuală a emisiilor globale de gaze cu efect de seră cuprinsă între 3,2 și 5,4 miliarde de tone până în 2035, potrivit unui studiu realizat de Institutul Grantham din cadrul London School of Economics.

În raportul intitulat Verde și Inteligent: Rolul AI în tranziția climatică, autorii concluzionează că, dacă este utilizată eficient în domeniile-cheie, inteligența artificială ar putea contribui la reducerea emisiilor într-o măsură care „depășește creșterea consumului global de energie generat de centrele de date și aplicațiile AI”!

Estimările privind consumul de energie iau în calcul toate activitățile AI, nu doar cele dedicate decarbonizării.

Autorii studiului spun că omenirea are acum o ocazie unică de a folosi inteligența artificială (AI) ca un instrument puternic pentru a reduce poluarea și a ajunge la un nivel în care emitem foarte puține gaze care afectează clima — așa-numitul obiectiv de „emisii nete zero”.

Conform studiului, AI poate ajuta în cinci moduri esențiale:

1. 1. Transformarea sistemelor complexe – AI poate ajuta la reorganizarea și optimizarea sistemelor vaste și interconectate, precum rețelele de energie, transportul public sau lanțurile de aprovizionare alimentară, astfel încât acestea să devină mai eficiente și mai puțin poluante.

   2. Inovarea tehnologică și utilizarea eficientă a resurselor – prin algoritmi avansați, AI poate accelera descoperirea de soluții ecologice și poate reduce risipa de materiale, energie și apă în industrie, agricultură și producție.

   3. Influențarea comportamentului și a deciziilor – AI poate fi folosită pentru a încuraja alegeri mai sustenabile în rândul consumatorilor, de la diete mai prietenoase cu mediul, la moduri de transport mai puțin poluante.

   4. Modelarea climei și sprijinirea politicilor publice – AI permite simularea unor scenarii climatice complexe și evaluarea eficienței politicilor adoptate, ajutând autoritățile să ia decizii mai informate și să ajusteze rapid strategiile.

   5. Gestionarea rezilienței și adaptării – AI poate genera simulări la scară largă privind evoluția ecosistemelor sau a riscurilor climatice. Aici oferă sprijin esențial pentru planificarea adaptării la fenomene extreme precum secetele, inundațiile sau incendiile de vegetație.

Un exemplu practic este folosirea AI pentru îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie pentru fenomene meteorologice extreme.

Prin analizarea rapidă a datelor, AI poate anticipa mai bine fenomene precum inundațiile sau incendiile de pădure, oferind timp valoros autorităților și comunităților pentru a preveni pierderi de vieți și pagube materiale.

În sectorul energetic, AI poate crește eficiența surselor regenerabile printr-o mai bună gestionare a rețelei electrice și prin îmbunătățirea gradului de utilizare a panourilor solare și turbinelor eoliene cu până la 20%.

În domeniul alimentar, AI ar putea accelera adoptarea proteinelor alternative – de la o rată estimată de 8–14% într-un scenariu „business as usual”, la 18–33% într-un scenariu AI ambițios și chiar până la 27–50% într-un scenariu foarte ambițios.

De asemenea, AI poate fi utilizată pentru a anticipa mai bine riscurile și randamentele investițiilor, sprijinind luarea deciziilor financiare în piețele emergente, unde informațiile sunt adesea limitate sau inegale.

Modelele AI pot fi folosite direct și pentru a concepe și implementa politici climatice mai eficiente. Acest aspect survine din faptul ca poate prognoza și analiza scenarii complexe. Ai poate, de asemenea, monitoriza aplicarea măsurilor.

Totodată, AI poate susține adaptarea pe termen lung prin simulări ample care urmăresc evoluția ecosistemelor în condiții climatice diferite.

Pe măsură ce dezastrele climatice devin mai frecvente și mai severe, capacitatea de a anticipa riscurile și de a reacționa rapid devine esențială. AI contribuie deja la îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie pentru fenomene extreme precum inundațiile sau incendiile de vegetație, permițând autorităților și comunităților să acționeze din timp pentru a limita pagubele și a salva vieți.

Sectoarele energiei, transporturilor și alimentației sunt responsabile împreună pentru aproximativ 50% din emisiile globale.

Autorii subliniază că aceste sectoare sunt strâns interconectate, astfel că accelerarea adoptării soluțiilor cu emisii reduse ar putea declanșa „puncte de cotitură” tehnologice, cu efecte în lanț asupra întregii economii.

Potrivit lui Nicholas Stern, președintele Institutului Grantham de la London School of Economics and Political Science:

„Avem o oportunitate unică de a folosi AI pentru a accelera reducerea emisiilor și renunțarea la combustibilii fosili. Dar dacă lăsăm piețele să decidă singure cum se aplică și reglementează AI, ne asumăm un risc major.”

Stern a subliniat că inteligența artificială poate avea un impact major în sprijinirea dezvoltării economiilor emergente. AI poate atrage finanțare, diminua riscurile și accelera progresul, mai ales în regiunile care nu dispun de infrastructură modernă.

Pentru ca acest potențial să fie cu adevărat valorificat, este esențial ca guvernele să investească inteligent în tehnologie, să asigure acces echitabil la date și să garanteze că toate țările, indiferent de nivelul de dezvoltare, pot beneficia de tranziția către o economie cu emisii reduse, a mai precizat Stern.

El a atras atenția și asupra rolului crucial al statului: fără intervenție publică și politici active, AI riscă să fie folosită în principal în scopuri comerciale, fără un impact real asupra bunăstării generale.

Este responsabilitatea guvernelor să se asigure că această tehnologie este pusă în slujba interesului public, nu doar a profitului.

„Cercetarea noastră arată că, printr-o colaborare strânsă între guverne, companiile tech și furnizorii de energie, AI poate deveni un motor al acțiunii climatice. Direcționată corect, poate aduce beneficii reale pentru oameni și planetă.”

„Intervenția publică este esențială și pentru a gestiona riscurile AI, precum creșterea consumului de energie și adâncirea inegalităților dintre Nordul și Sudul global”, a afirmat la rândul său Mattia Romani,  cercetător senior invitat la Institutul Grantham.