Primaria Capitalei si primariile de sector nu fac mare lucru pentru a aduce apa si canalizare in cartierele periferice. In Bucuresti, se bea apa infestata din puturi si se arunca apa menajera prin gradini sau direct in strada.
Cartiere intregi din Capitala nu sunt racordate la sistemele de apa si de canalizare, iar oamenii si-au sapat in curte puturi care, de multe ori, seaca. Apa pe care o scot din aceste fantani improvizate este infestata de scurgerile din „toaletele” din apropiere, lucru pe care il atesta si laboratoarele de analize.
Odata cu venirea verii, in cartierul 16 Februarie, din sectorul 1 al Capitalei, mirosurile ce razbat din curtile oamenilor devin insuportabile, iar puturile, care colcaie de microbi, reprezinta pentru cei saraci singura sursa de apa.
„Imi este rusine sa spun ca stau in sectorul 1 sau ca sunt bucuresteanca. Nu mai vorbesc de strazile pline de praf pe care locuim si nici de faptul ca nu avem apa potabila. Ne costa apa plata de la supermarket, ne costa vidanja, dar noi suntem mai instariti si ne permitem lucrurile astea.
Sunt multi oameni aici, in zona, insa care nu au bani si beau apa direct din puturi. Am fost cu apa la analize si ne-au spus ca nu este buna de baut, nici macar de spalat vasele”, sustine Felicia Gheorghe, care locuieste in cartierul bucurestean 16 Februarie.
Apa de baut, adusa in galeti de la cismea
Locuitorii din sectorul 2 al Capitalei, unde se afla in jur de 200 de strazi fara apa si canal, au aceleasi probleme ca si cei din sectorul 1. Curti fara canalizare, puturi sapate in gradina, in apropierea haznalelor, si zeci de drumuri la primarie pentru a afla cand si cine ar urma sa le calce in batatura pentru a-i racorda la sistemul de canalizare al orasului.
Pe strada Suhard, din cartierul Andronache, laturile sunt aruncate direct in drum sau peste straturile de flori sau rosii din gradini. Despre apa potabila nici nu poate fi vorba, deoarece puturile au apa salcie, infestata de tot felul de microorganisme.
„Aducem apa de baut de la un kilometru distanta, cu bidoanele, de la o cismea. Canalizare, de unde sa avem? Aruncam si noi apa murdara prin gradina, pe unde nimerim, sau direct in drum”, spune Elena Stan. Oamenii sunt constienti ca in gradinile lor, udate cu laturi sau cu apa din put, nu pot creste legume sau fructe sanatoase, dar nu au alta solutie. In fundul curtii, orasenii au haznaua sapata in pamant, in apropiere de puturi, iar cu apa pe care o scot in galeata se spala ori gatesc.
Latrina, langa fantana
„Sa va arat ligheanele in care ne spalam cu apa din putul facut de noi. La a cincea galeata se goleste, iar apa cica ar fi buna, dar eu nu am fost cu ea la analize. Au fost insa vecinii si spun ca este plina de microbi, asa au zis specialistii de la laborator”, declara Florica Stan, care asteapta de cel putin 10 ani sa fie racordat la sistemul de apa si de canalizare.
In cartierul Berceni din sectorul 4, Viorel Moraru, care locuieste pe Strada Sistematizarii, cara apa de baut cu galeata de la vecinii de peste drum, deoarece apa din putul sau nu este buna. Latrina o are langa casa, aproape de put, iar apa murdara o arunca in curte, la flori. „Ne-au promis guvernantii de patru mandate ca o sa avem si noi apa si canal, dar pana acum n-a venit nimeni decat sa masoare si sa promita. Suntem aici ca la tara”, spune Viorel Moraru.
Canalizare mai intai in Baneasa
Alexandru Ichim, purtatorul de cuvant al Primariei Sectorului 1 Bucuresti, sustine ca pentru cetatenii care locuiesc la case in cartierul 16 Februarie, cat si pentru cei din Straulesti si din Vatra Noua sau Baneasa exista un proiect pentru lucrarile de apa potabila si de canalizare, care este finantat de Banca Mondiala.
Pentru oamenii de pe strada Suhard din sectorul 2, apa este aur curat
„Acest proiect a fost preluat in anul 2006 de Primaria Capitalei, iar Baneasa Investment a fost prima zona in care s-au efectuat lucrari, asta la decizia conducerii de atunci a Primariei Bucuresti. Strazile pe care noi le avem in administrare nu au probleme in acest moment cu apa potabila si cu canalizarea”, a declarat, pentru „Adevarul“, Alexandru Ichim.
„De sistemul de apa si de canalizare se ocupa Primaria Capitalei, in sarcina noastra nu cade decat asfaltarea strazilor dupa ce au fost efectuate lucrarile de canalizare”, sustine Cristina Popa, purtatoarea de cuvant a Primariei Sectorului 4.
Anatol Albu, purtatorul de cuvant al Primariei Sectorului 2, spune ca strazile fara apa si canalizare din acest sector, in numar de 200, sunt impartite intre Primaria Capitalei si primaria de sector, iar lucrarile de bransare se afla in curs de desfasurare.
Cine e de vina?
Primariile de sector sustin ca Primaria Municipiului Bucuresti (PMB) este responsabila cu lucrarile de apa si de canalizare sau, in cel mai bun caz, ca sarcinile sunt impartite. Mircea Raicu, viceprimarul PMB, spune insa ca Primaria Capitalei este responsabila de acele proiecte finantate de Banca Mondiala, nu si de proiectele mici. „Avem in lucru proiectele cu finantare de la Banca Mondiala, iar de proiectele mici se ocupa primariile de sector“, a declarat viceprimarul Mircea Raicu.
Puturile din cartierul Berceni sunt asezate in apropiere de haznale
Directorul executiv al Directiei de Utilitati Publice din cadrul PMB, Valentin Stanescu, este insa de alta parere si da o ultima „lamurire“ in acest tames-balmes: „ApaNova are in responsabilitate extinderile de apa si de canal de pe strazile asfaltate, iar de strazile neasfaltate se ocupa PMB si primariile de sector!“
1.400 de strazi din Capitala nu au apa potabila si canalizare.
