Ultimul numar al revistei Foreign Policy Romania ofera un raspuns la una dintre intrebarile care framanta guvernele lumii. Politicienii din intreaga lume cheltuiesc miliarde de euro pe tehnologii curate despre care spun ca vor crea locuri de munca.
Odata cu izbucnirea crizei economico-financiare, presa internationala a inceput sa publice constant articole prin care sustinea ca tehnologiile „verzi” vor pune capat recesiunii.
In revista Foreign Policy, Matthew E. Kahn, profesor de economie la University of California, Los Angeles, ofera o perspectiva mai pesimista in privinta acestei chestiuni.
El nu contesta beneficiile pe care mediul le va avea de pe urma implementarii masurilor „verzi“, dar, in acelasi timp, nu crede ca acestea ar scoate omenirea din colapsul financiar.
Trecerea la ecologie a devenit curentul principal si politicienii, de la Londra la Seul, cheltuiesc miliarde pe tehnologii curate despre care spun ca vor crea locuri de munca.
Mediul va avea de castigat
Presedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a facut mari promisiuni in legatura cu politica sa de mediu inca de la inceputul mandatului. El s-a angajat sa investeasca in urmatorul deceniu 150 de miliarde de dolari in tehnologia verde, sustinand ca aceasta va duce atat la transformarea industriilor, cat si la scoaterea tarii din criza economica prin generarea a milioane de noi locuri de munca.
Ba mai mult, Congresul american se gandeste la o serie de masuri menite sa reduca emisiile cu efect de sera printre care reducerea utilizarii combustibililor fosili si cresterea ponderii energiei alternative.
Astfel de planuri nu au fost elaborate doar de autoritatile americane. Premierul britanic Tony Blair a lansat apeluri similare pentru un nou „Acord Mondial Verde“ care sa duca la o economie cu mai putine emisii de dioxid de carbon.
Tarile bogate, precum Canada, Japonia si Coreea de Sud, se conformeaza cheltuind miliarde de dolari pentru a promova proiecte prietenoase cu mediul. „Multe dintre aceste idei merita urmate mai ales din perspectiva protectiei mediului. Dar este indoielnic faptul ca ele ofera si un al doilea avantaj, acela de a reporni motorul economiei“, scrie Matthew E. Kahn.
Masinile eco nu ne vor scoate din criza
Motivele sunt multiple. In primul rand, criza financiara globala este legata fundamental de alte probleme. Este vorba despre spargerea bubble-ului imobiliar si a creditarii din St. Petersburg pana in San Francisco, implozia sectorului bancar puternic indatorat care a urmat si rasfrangerea efectelor acestor doua fenomene asupra economiilor reale.
Fapt pentru care Matthew E. Kahn sustine ca aceste probleme presante nu vor fi rezolvate doar prin trecerea la automobilele alimentate cu hidrogen sau prin instalarea de panouri solare.
El scrie ca reglementarile menite sa reduca emisiile de dioxid de carbon vor crea, dar vor si distruge, simultan, locuri de munca. „Aceleasi reglementari care vor elimina locuri de munca in industriile fumegande vor actiona ca un stimulent pentru o multime de alte oportunitati de prelucrare, variind de la echipamente electrocasnice eficiente din punct de vedere energetic la panouri solare si automobile slab consumatoare de energie“, scrie el.
Matthew E. Kahn spune in plus ca Europa inca nu a demonstrat ca ecologia este un generator de locuri de munca. Din perspectiva lui, joburile „verzi“ sunt inca doar o strategie de marketing. Cu toate acestea, un optimist poate gasi in Europa povesti de succes in acest sens. Danemarca a beneficiat de o campanie gratuita de PR datorita statutului sau de lider al exportatorilor de tehnologie a turbinelor eoliene. Spania a oferit subventii generoase producatorilor de energie regenerabila. Germania a investit miliarde de euro in energia solara.
Sacrificare pentru generatiile viitoare
Inca nu s-a demonstrat ca stoparea schimbarilor climatice va stimula cresterea economica. Un optimist ar putea spera ca facilitatile fiscale oferite pentru reducerea emisiilor de carbon necesare pentru a stopa schimbarile climatice vor accelera dezvoltarea unei economii pe baza de hidrogen.
In plus, Nicholas Stern de la London School of Economics ne cere sa sacrificam prezentul pentru ca generatiile viitoare sa sufere mai putin.
Acesta ar putea fi un troc bun. Dar este putin probabil ca el sa stimuleze cresterea. Investitiile pentru reducerea poluarii cu dioxid de carbon nu vor fi mai putin costisitoare, iar alte investitii valoroase vor fi dislocate de resursele pe care le alocam stoparii schimbarilor climatice.
Multe dintre aceste idei merita urmate mai ales din perspectiva protectiei mediului.
Matthew E. Kahn
profesor de economie
Cum vor arata orasele viitorului
Pana in 2030, 60% din populatia lumii va trai in orase. Acesti locuitori urbani vor fi mai productivi, mai sanatosi si mai fericiti daca vor trai in orase curate, aerisite.
Aici vor fi locurile de munca ale viitorului. In secolul al XIX-lea, Karl Marx si Friederich Engels se plangeau de faptul ca cel care ne-a adus locuri urate, precum Manchesterul din Anglia, este capitalismul.
Astazi, orasele verzi – cu aer curat, parcuri si alei si cu o dezvoltare influentata de tranzit – sunt cele care castiga jocul capitalismului.
Atragerea si pastrarea muncitorilor bine pregatiti reprezinta cheia unei cresteri pe termen lung. Intre timp, Pittsburgh, New York sau Londra, altadata innegrite de funingine, s-au reinventat ca orase de lux unde vor sa traiasca si sa munceasca cei care nu sunt legati de pamanturile natale.
