Fizicianul roman Liviu Popa-Simil, stabilit in Statele Unite ale Americii, este inventatorul unui material care ar putea revolutiona domeniul energiei nucleare si ar putea stopa criza carburantilor. Pentru iesirea din criza mondiala, cercetatorul roman Liviu Popa-Simil recomanda, pe langa energiile regenerabile, investitii in generatoarele nucleare nepoluante.
Fizicianul Liviu Popa-Simil a lucrat in Laboratoarele Nationale Los Alamos ca cercetator la divizia „Mediu“ , unde examina cu raze X deseurile radioactive.
Adevarul: Cum va simtiti in calitate de „roman de exceptie”?
Liviu Popa-Simil: N-as vrea sa ma numiti astfel. Sunt un roman modest, normal, care a avut norocul sa lucreze in Statele Unite, dar nu trebuie sa uitam ca cercetarile in acest domeniu le-am inceput la Bucuresti. Intre fostii mei colegi de la IFA eram, probabil, un fizician mediocru.
A fost „lung” drumul pana in Laboratoarele din Los Alamos?
Am ajuns in Statele Unite ca profesor atasat la Universitatea Columbia, din Carolina de Sud. Am fost recomandat de cateva personalitati din domeniu, din tara si din lume. Formalitatile de rezidenta au mers repede, de ordinul lunilor, cu ajutorul unei firme de avocatura din Albuquerque. Dupa un an lucram insa in Los Alamos, ca cercetator la divizia „Mediu”, unde examinam cu raze X deseurile radioactive.
Asa v-a venit ideea sa faceti un material de protectie?
Nu chiar. Astfel de materiale am cercetat si in tara, dar in America am gasit un mediu care m-a stimulat mai mult.
Si americanii v-au oferit un laborator bine dotat?
La inceput da, dar criza economica a dat multe peste cap. De altfel, motivul plecarii mele din Laboratoarele Nationale Los Alamos (LANL) a fost tocmai pierderea finantarii. In plus, promovarea patentelor prin NNSA (National Nuclear Security Administration) mergea foarte greu. Acum am o firma privata de cercetare. Se numeste LAVM si e situata tot in Los Alamos.
Nu mai investesc nici americanii in cercetare?
Problema fundamentala a actualei crize economice este tocmai lipsa cercetarii avansate. Avem nevoie de solutii noi, de o supracompetitivitate in domeniul tehnologiilor de varf. Avem nevoie de mai multa energie, dar aceasta trebuie sa fie cat mai putin poluanta. Solutii sunt, dar mai sunt necesari cativa ani de cercetari pentru a le pune in practica.
Cam cati?
Mai mult de zece ani, daca se fac investitii la nivel de stat. Avand in vedere cat combustibil nuclear este deja produs si stocat, numai utilizandu-l mai bine pe acesta vom avea energie pentru inca o suta de ani.
Energia nucleara este nedreptatita de ecologisti?
Nu. Ar fi prea mult sa spunem ca actualele centrale nucleare sunt nepoluante. Am merge contra adevarului…Pot spune ca, din neintelegere si debut istoric nefavorabil, s-a exagerat poluarea produsa de energia nucleara in comparatie cu celelalte tipuri de energie.
Dar nu cumva, pana invatam sa facem reactoare nepoluante, ne vom iradia prea tare?
Trebuie sa avansam cumva din starea actuala de primitivism nuclear, in faza viitoare, a obtinerii de energie curata. De altfel, la nivel cosmic, toata energia este de natura nucleara. Nu putem sa ne grabim sa renuntam la ea. Oamenii din Epoca de Piatra, cand au descoperit focul, si-au ars mainile, si-au dat foc la case… Unde-am fi noi astazi, daca ei ar fi renuntat?
Am auzit ca ati propus autoritatilor americane un program in mai multi pasi pentru obtinerea centralelor de generatia a opta. Acum la ce nivel suntem?
Suntem abia la generatia a patra de reactoare. Sunt mai bune decat primele, dar nu sunt complet nepoluante. Pana vom ajunge sa facem “baterii nucleare” pentru autovehicule, care sa functioneze zece ani neintrerupt, avem nevoie de solutii aplicabile imediat.
Eu am propus centralele cu reactie nucleara cu separare si stocare continua de produsi de fisiune, apoi conversia directa, producerea de combustibil si generatia a opta ar fi cea a ecranarii radiatiilor in paralel cu extragerea electricitatii direct din materialul radioactiv.
Nanotuburi de carbon „pline” cu aur, inventate de romani
Reactoarele nucleare avansate ar putea asigura energia necesara intregii omeniri pentru o perioada de 100 de ani, folosind numai materialele radioactive care deja au fost extrase din pamant.
Pentru realizarea lor, materialul compozit creat de profesorii Liviu Popa-Simil si Claudiu Muntele va fi foarte util. El poate avea un coeficient de reflectare al neutronilor atat de mare, incat, prin folosirea lui drept ecran de radiatie, energia nucleara va deveni „portabila”.
Noile materiale de conversie directa a energiei nucleare nu se incalzesc la fel ca actualul combustibil nuclear care lucreaza la temperaturi mari si, in plus, cand sunt folosite in baterii izotopice extrag de 20 de ori mai multa energie electrica din substantele radioactive decat materialele termoelectrice.
Cum functioneaza
Reteaua creata din nanotuburi de carbon are mai multe straturi intre care sunt prinsi atomi de aur si este invelita cu litiu. Razele alpha, beta si gama care se lovesc de acest material se ciocnesc cu atomii de aur si imprastie in jur o avalansa de electroni de energie inalta, care trec prin tubul de izolator in electrozii de litiu si creeaza curent electric. Conform simularilor, pentru a construi un astfel de minireactor-generator ar fi suficiente 50 de grame de Plutoniu239.
Va schimba viitorul energiei nucleare
Inventia romanilor a fost salutata de oficialitatile americane din domeniu. „Cred ca acest material este o inventie remarcabila si sunt convins ca va schimba viitorul energiei nucleare in urmatorul deceniu”, a spus David Poston, reprezentantul Departamentului Energiei in Laboratoarele Nationale din Los Alamos.
Liviu Popa-Simil spune insa ca cel mai important efect va fi exploatarea rationala a materialelor radioactive. In prezent, pentru fiecare kilogram de uraniu 235 pur ars in reactor se imobilizeaza peste o tona de combustibil de uraniu natural. Folosind noul material pe post de „carcasa colectoare de energie”, din fiecare tona de uraniu escavat se vor folosi 500 de kilograme de material radioactiv.
Principiul schimbatorului cuantic
Materialul compozit asigura o izolare eficienta desi grosimea stratului protector este mica. Cu ajutorul lui, protectia impotriva emisiilor radioactive va fi de 1.000 de ori mai mare decat a scuturilor protectoare folosite in prezent pentru izolarea reactoarelor nucleare.
Liviu Popa-Simil
Liviu Popa-Simil a plecat din Romania in urma cu opt ani, dupa ce a obtinut doctoratul in fizica nucleara la Universitatea din Bucuresti.
Primele cercetari in domeniu le-a realizat in cadrul Institutului de Fizica Atomica de la Bucuresti.
A plecat in Statele Unite ale Americii ca profesor atasat la Universitatea Columbia.
Ulterior, a ajuns la Laboratoarele Nationale Los Alamos, la divizia „Mediu”.
In prezent, are o firma privata de cercetare.
Acum este cunoscut pe plan international drept inventatorul unui material care poate stopa criza carburantilor, reducand drastic poluarea creata de om.