Punctul forte al Gorjului il reprezinta turismul montan. Aici exista peste doua mii de pesteri, cea mai cunoscuta dintre ele fiind pestera Muierilor.
Cadrul natural pitoresc al judetului este legat atat de speologie, cat si de turismul de aventura si de drumetii. Gorjul are, in plus, zone foarte bune pentru zborul cu parapanta sau deltaplanul sau pentru rafting, cicloturism ori pescuit sportiv.
Pe de alta parte, regiunea este atractiva pentru pasionatii de alpinism. Numai in arealul Cheile Oltetului exista peste 50 de trasee omologate. In zona Cheile Oltetului se afla si o rezervatie speologica importanta: pestera Polovragi.
La poalele muntilor Mehedinti se gaseste pestera Closani, o rezervatie usor accesibila, care se face remarcata prin lacurile din jur, prin fauna cavernicola bogata si prin numeroasele concretiuni calcaroase.
Relieful montan, potentialul speologic, legendele cunoscute in aceasta zona sau monumentele istorice sunt numai cateva din elementele care contribuie la nota specifica a regiunii
Putini stiu ca in judetul lui Brancusi se afla aproape 20% din pesterile Romaniei. Unele sunt rezervatii naturale.
Judetul Gorj dispune de un potential turistic diversificat, turismul montan fiind, de departe, punctul forte al acestei zone. Cadrul natural pitoresc al judetului este direct legat de speologie, turism de aventura sau drumetii. In acelasi timp, Gorjul are mai multe zone numai bune pentru zborul cu parapanta sau deltaplanul, zone potrivite pentru rafting, cicloturism ori pescuit sportiv.
Nu in ultimul rand, regiunea este un punct de atractie pentru cei pasionati de alpinism, numai in zona Cheile Oltetului existand peste 50 de trasee omologate.
Monumente de legenda
Dintre cele 2.000 de pesteri din Gorj, cea mai cunoscuta este pestera Muierilor, situata langa Baia de Fier, un monument al naturii care contine originale podoabe-concretiuni calcaroase, ce dau fantezie si splendoare locului. Salile acestei rezervatii speologice au nume sugestive – „Sala liliecilor", pentru ca adaposteste numeroase colonii de lilieci sau „Galeria ursilor", unde s-au gasit oseminte ale ursului de caverna.
Legenda leaga numele acestei pesteri de faptul ca ea a servit drept adapost pentru femei si copii in epoca migratiei popoarelor.
O alta rezervatie speologica este pestera Polovragi, situata in Cheile Oltetului. O veche legenda cunoscuta in zona spune ca Zamolxes, zeul dacilor, a trait in galeriile care formeaza labirintul acestei pesteri.
La poalele muntilor Mehedinti, la o altitudine de 433 de metri, se gaseste pestera Closani, o rezervatie usor accesibila, care se face remarcata prin lacurile din jur, prin fauna cavernicola bogata si prin numeroasele concretiuni calcaroase.
Toate aceste puncte au fost declarate monumente ale naturii si reprezinta o atractie turistica a judetului Gorj.
O salba de adaposturi
Petrografia regiunii si liniile de abrupturi spre care se pot realiza deschideri laterale au facut ca in localitatea gorjeana Tismana sa existe numeroase pesteri, dintre care Tismana este cea care se bucura de cea mai mare notorietate. Cunoscuta sub denumirea de pestera Tezaurului, din apropierea Manastirii Tismana, pestera este locul de unde tasneste un suvoi de apa ce formeaza o cadere de 50 de metri inaltime.
Intreg bazinul hidrografic al raului Tismana insumeaza un numar de 20 de pesteri de diverse forme si aspecte, care impresioneaza deopotriva prin frumusetea si salbaticia lor.
„O salba de adaposturi pentru omul preistoric si un loc lasat de Dumnezeu pentru acesti oameni, pentru a sta in liniste si rugaciune inainte de a-si construi propriile locuinte din lemn, asta poate fi o definitie a pesterilor.
Dupa perioadele dificile de oscilatie glaciara, omul a iesit in final din pesteri. Pentru om, ele n-au fost decat un refugiu temporar", a spus Antonio Tomoniu, un reprezentant al Primariei Tismana. Pestera Gura Plaiului din orasul Tismana are zece hectare, o lungime de 150 de kilometri cu o intrare prin aven. Monument al naturii, din pacate, aceasta pestera nu poate fi vizitata de catre turisti, nefiind amenajata.
Runcu si pesterile din jur
In zona comunei Runcu si a cheilor Sohodolului, turistii pot vizita numeroase pesteri care au denumiri variate – pestera Patrunsa, pestera Popii, Garla Vacii, pestera cu lilieci, pestera Narii.
Complexul Cheile Runcului, care cuprinde trei „chei", se desfasoara pe o lungime de 12 kilometri, intre comuna Runcu si Poiana Contului.
Raul Sohodol ofera un peisaj natural exceptional, un „tunel al Narilor", o pestera formata din doua galerii de 70 de metri lungime fiecare, cu sectiuni circulare si triunghiulare.
Cheile Sohodolului sunt considerate de alpinisti o adevarata provocare.
Gorjul invita „Acasa la Brancusi"
In data de 19 septembrie 2007, Cheile si pestera Patrunsa din zona Cheile Sohodolului au fost declarate arie protejata, dupa ce Agentia pentru Protectia Mediului Gorj a cerut includerea celor 78 de hectare pe lista spatiilor protejate.
„Agentia de Mediu Gorj a propus Academiei Romane declararea unei arii protejate care sa cuprinda Pestera de la Patrunsa si o portiune de 78,086 de hectare din sectorul Cheilor Patrunsa ale raului Sohodol. Cheile de la
Patrunsa prezinta o valoare peisagistica deosebita si, ca si pestera de la Patrunsa, necesita aceleasi masuri cu regim special", a afirmat Gheorghe Fometescu, directorul APM Gorj.
Program de promovare a turismului
Autoritatile administratiei locale din Gorj au intocmit un studiu pentru valorificarea potentialului turistic al judetului. „Acasa la Brancusi" este unul dintre programele de promovare a turismului si dureaza patru zile.
In aceasta perioada, turistii care beneficiaza de acest program au parte de un periplu prin localitatile Runcu, Arcani, Pestisani, Tismana si Targu-Jiu. Acestia pot vizita monumentele istorice, pesterile din aceste zone, casa memoriala a lui Constantin Brancusi sau Cheile Sohodolului.
Frumusetile naturii, bucuria de a privi rasaritul soarelui printre stancile din chei sunt doar cateva motive pentru care tot mai multi turisti aleg sa viziteze aceste locuri.Un alt program propus de autoritati este acela care include vizitarea catorva dintre pesterile din judet.
Programul include doua circuite – Polovragi-Baia de Fier si Valea Sohodolului. Pesterile vizitate sunt Polovragi, pestera Floriilor din Valea Sohodolului, cheile Oltetului si cele ale Sohodolului, dar si manastirile din aceasta zona.
Dezvoltarea economiei rurale
Cheile si pestera Patrunsa din zona Cheile Sohodolului au fost declarate arie protejata.
Autoritatile sunt de parere ca instituirea ariilor naturale protejate va duce la dezvoltarea economiei rurale.
In acelasi timp, administratorii terenurilor din aceste zone vor putea sa primeasca sprijin financiar pentru conservarea specificului regiunii.
De asemenea, declararea unei zone ca arie naturala protejata va face posibila accesarea fondurilor europene pentru activitati agricole si pentru dezvoltarea turismului.
Aceste zone sunt incluse in programe de promovare, facand parte din traseele turistice din zona.
