In timp ce hectare intregi de fond forestier din Mures sunt taiate ilegal, autoritatile intarzie impunerea unor masuri concrete, iar aplicarea sanctiunilor este lasata la voia intamplarii.
Problema defrisarilor din muntii Muresului a aparut imediat dupa 1990, in urma retrocedarilor. Nefiind administrate de directiile silvice, multe paduri de aici au disparut.
Autoritatile afirma ca principalii vinovati de nerespectarea legii sunt cei aproximativ 5.000 de proprietari, care detin circa 12.700 de hectare de padure, fara vreun control si fara paza, singurul interes fiind sa defriseze cat poate fiecare mai mult si mai repede. In acest an se constata o crestere a numarului de infractiuni la regimul silvic. Cu toate acestea, rezolvarea dosarelor intocmite intarzie.
In timp ce hectare intregi de fond forestier sunt taiate ilegal, autoritatile intarzie impunerea unor masuri concrete, iar aplicarea sanctiunilor este lasata la voia intamplarii
Problema defrisarilor din Mures a aparut imediat dupa 1990, in urma retrocedarilor. Nefiind administrate de directiile silvice, multe paduri de aici au disparut.
Autoritatile afirma ca principalii vinovati de nerespectarea legii sunt cei circa 5.000 de proprietari (cam 70% din proprietarii de paduri ai judetului) avand o suprafata totala de 12.700 ha fara vreun control si fara paza, in care singurul interes e sa taie cat poate fiecare mai mult si mai repede.
„Putem considera ca un sfert din proprietarii de padure mureseni incalca legea. La unii, intentia nu e de a taia ilegal din propria padure. Multi nu-si fac contracte cu ocolul silvic pentru ca nu stiu sau nu vor, iar in momentul in care li se fura lemn din padure, anunta organele abilitate, si abia dupa ce e avertizat sau amendat isi face si el contract.
Oricum, nu prea sunt constienti ca paguba nu e numai a lor si ca padurea e bun de interes national", spune Codrut Bratu, seful Inspectoratului Silvic si de Vanatoare Mures, care apartine de Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare (ITRSV) Brasov.
Directia Silvica Mures spera ca ITRSV sa ia masuri in privinta a taierilor ilegale ce se fac frecvent in nord-estul judetului, pe vaile Muresului si Gurghiului, in jurul comunei Stanceni, pe valea paraului Zebrac si Mermezeu, Gudea si Toaca, alt punct periculos fiind in zona ocolului privat Ghindari, langa Sovata.
In anul 2008, s-a inregistrat o crestere considerabila a numarului de infractiuni care vizeaza taierea ilegala a padurilor in judetul Mures
Infractiuni in crestere, dosare tergiversate
Potrivit lui Cristian Chirtes, directorul Directiei Silvice, in acest an se constata o crestere a numarului de infractiuni la regimul silvic.
In total, sunt 63 de infractiuni pana acum, dintre care 61 de dosare in curs de solutionare si doar doua finalizate, unu cu amenda penala si ultimul, pe data de 23 iunie, unde s-a pronuntat o sentinta de sase luni de inchisoare cu suspendare pentru un cetatean, acuzat de taierea propriilor arbori in comuna Petelea.
„Cam tarziu, dar ne bucura faptul ca au inceput sa apara sanctiuni, inclusiv pentru refuzul de a face contract de paza. Pana acum, am identificat, impreuna cu ITRSV, circa 24 de hectare defrisate ilegal", afirma directorul DS Mures. Chirtes se plange ca dosarele trimise la politie si parchete se tergiverseaza de ani buni. „La IPJ, am trimis 31 de dosare, aflate in cercetare, si alte 30 sunt la Parchet", conchide Chirtes.
Un sfert din proprietarii de padure din Mures incalca legea. In acest an, au fost intocmite 63 de dosare dintre care doar doua au fost solutionate
Statul, responsabil de marile defrisari
„Scutul padurii" este un program de actiune comuna a directiilor silvice, a institutiilor subordonate Ministerului Internelor, a autoritatilor de mediu si ITRSV, institutii care au semnat un protocol de informare reciproca in privinta defrisarilor ilegale.
Astfel, pentru perioada 1 ianuarie 2008 – 15 ianuarie 2009, se stabileste un grafic de actiuni comune prin intermediul carora institutiile partenere sa previna si sa combata activitatile ilegale de taieri de arbori. Acest program comun va aplicat cu precadere in perioada dinaintea sarbatorilor de iarna.
De asemenea, sunt urmarite transportul ilegal cu verificarea documentelor ilicite, intrarile de material lemnos de provenienta ilegala, precum si combaterea comercializarii acestora. Nu in ultimul rand, sunt vizate gaterele unde se taie arborii.
In pofida acestor masuri demne de lauda, se pare ca tot statul este responsabil de „greul defrisarilor", pe care le face cu acte-n regula. „Sa va dau un exemplu. Cota de taieri este acordata de minister atat in terenurile Regiei Nationale a Padurilor, cat si in cele private.
Astfel, Muresul are 650.000 de metri cubi de exploatat anul acesta, dintre care 450.000 sunt ai Regiei, iar 200.000 sunt in paduri private. Ei bine, in Harghita, unde nu prea mai sunt paduri, cota e de 1.000.000 mc, dintre care doar 60-70.000 sunt in padurile statului, iar restul e privat", a explicat Cristian Chirtes.
24 de hectare
– de padure defrisate ilegal au fost identificate de la inceputul anului pana acum
Totul sta la mana judecatorilor. Noi putem spune ca am facut absolut tot ce era posibil pentru a pastra aceste paduri la stat.
Cristian Chirtes,
directorul Directiei Silvice Mures
Paza terenului, obligatia proprietarului
Proprietarii de paduri si de alte terenuri din fondul forestier proprietate privata au obligatia sa le gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia mediului.
Ei sunt obligati sa le mentina in stare buna de sanatate si sa execute la timp lucrarile de igiena, precum si pe cele de protectie.
Proprietarii privati de paduri au obligatia sa asigure paza acestora impotriva taierilor ilegale de arbori, distrugerilor de semintis, incendiilor, furtunilor, pasunatului neautorizat.
Persoanele care executa exploatarea masei lemnoase sunt obligate sa recolteze numai arbori marcati de personalul silvic.
Reducerea suprafetei padurilor proprietate privata este interzisa.
Arborii care pot fi taiati legal trebuie marcati de silvicultori
Sanse mici de pastrare a proprietatilor fostilor grofi maghiari
Directia Silvica Mures a atacat cu recurs toate sentintele judecatoresti prin care vechile familii nobiliare maghiare Bethlen, Kemeny si Banffy au obtinut dreptul de proprietate asupra a 48.000 de hectare de padure pe Valea Muresului.
Padurile aflate in litigiu au apartinut grofilor si baronilor unguri care au fugit cu armatele de ocupatie din Transilvania, iar bunurile detinute de ei pe teritoriul Romaniei au fost date in administrarea unei structuri special create, numita Casa de Administrare si Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI).
Directorul DS Mures, Cristian Chirtes, a declarat ca asteapta sentinta finala a instantelor de judecata, insa, dupa cum au decurs lucrurile, spune ca solutiile vor fi favorabile urmasilor familiilor nobiliare. „Vom ramane cu 50-60.000 de hectare daca hotararile nu vor fi atacate. In 2005, la inceputul procesului de retrocedare, aveam 112.000 de hectare", a spus Cristian Chirtes.
Cum Directia Silvica nu are calitate procesuala in aceste litigii, cea care trebuie sa atace aceste hotarari este Comisia Judeteana de Fond Funciar, prin Institutia Prefectului, care, de altfel, prin serviciul juridic al Prefecturii, apara interesele statului roman – proprietarul padurilor din Romania, RNP fiind doar administratorul lor.
Acest serviciu juridic se pare ca nu s-a descurcat prea bine, iar Comisia Judeteana de Fond Funciar, prin Institutia Prefectului, nu pare prea preocupata sa apere interesele Statului. „Totul sta la mana judecatorilor. Noi putem spune ca am facut absolut tot ce era posibil pentru a pastra aceste paduri la stat", a afirmat Cristian Chirtes.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
