Interesul starnit de lemnul de brad din padurile Apusenilor a facut ca, in ultimii ani, suprafete tot mai mari sa fie defrisate, fara a aparea ceva in locul miilor de arbori taiati.
Rupti de vant, furati de hoti, de actualii proprietari de terenuri sau cabane, brazii din Apuseni fac din ce in ce mai mult loc unor zone golase si in judetul Cluj.
Intr-un singur an au fost taiati mai bine de 30.000 de metri cubi de brad. O parte din aceasta cantitate a fost doborata de o furtuna puternica, insa marea problema o reprezinta furturile care par a nu putea fi controlate.
Localnicii din Baisoara sustin ca autoritatile locale sunt in complicitate cu cei care au pradat padurile Apusenilor.
In acelasi timp, cei care se ocupa de acest caz afirma ca autorii jafului nu pot fi identificati, iar singurul condamnat este padurarul, din cauza „neglijentei in serviciu".
In localitatile Baisoara si Ocolis, judetul Cluj, peste o mie de hectare de fond forestier au disparut incepand cu anul 1990 si pana in prezent din cauza furturilor.
Suprafete tot mai extinse din padurile Baisoarei raman pustii din cauza furtunilor puternice, dar mai ales a furturilor considerabile de lemn de brad.
Rupti de vant, furati de hoti, de actualii proprietari de terenuri sau cabane, brazii din Apuseni fac din ce in ce mai mult loc unor zone golase si in judetul Cluj.
Padurile din Baisoara, localitate aflata la 50 de kilometri de Cluj-Napoca, au incasat prima mare lovitura dupa retrocedarea terenurilor, imediat dupa Revolutie. Noii proprietari, aproape 300 de familii, au valorificat lemnul de pe sute de hectare, dar au uitat sa planteze alti copaci, desi legea prevede ca fondul forestier trebuie regenerat in cel mult doi ani de la taiere.
O alta lovitura le-a fost data in august 2004, de o furtuna puternica, din cauza careia alte cateva sute de hectare din comuna limitrofa Ocolis, din judetul Alba, au fost pustiite.
In acelasi timp, lemnul a fost valorificat, dar nimeni nu s-a obosit sa depuna eforturi pentru regenerarea padurii. Cea mai dura lovitura au dat-o insa hotii de lemne, care fac dovada unui jaf bine organizat si eficient. Acestia sunt responsabili pentru majoritatea cantitatii de lemn furate.
Profitand de lipsa pazei, acestia nu s-au limitat la furtul unui bustean sau a unei carute de lemn de foc, ci au carat lemnul cu troliurile.
Institutiile statului dau vina una pe alta, iar cetatenii suspecteaza complicitatea acestora cu mafia lemnului.
Dan Oprea, fostul sef al Ocolului Silvic de la Turda, cercetat pentru valorificarea masei lemnoase din zona devastata de furtuna, s-a sinucis in urma cu doi ani. Padurea Baisorii se afla in aria Ocolul Silvic Turda.
Raportul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare Cluj (ITRSV) arata ca in Baisoara au fost furati, numai in 2004, de pe o suprafata de aproape 1.000 de hectare, circa 11.000 de brazi, adica peste 6.000 de metri cubi de lemn. In acelasi an, la Ocolis, furtuna a doborat alti 23.000 de metri cubi. Nimeni nu spune insa aproape nimic despre furturi, pentru care exista un singur vinovat – padurarul.
Astfel, padurarul Ioan Trut a fost condamnat in acest an la sapte luni de inchisoare cu suspendare de catre Judecatoria Turda, pentru neglijenta in serviciu.
In acelasi timp, insa, Parchetul de pe langa Judecatoria Turda i-a scos din dosarul penal pe primarul Minodora Luca si viceprimarul Liviu Ghib, din Baisoara, desi ITRSV o gasise responsabila pe Luca pentru disparitia de lemn in valoare de 350.000 de lei din cauza ca padurea nu a fost pazita.
„Nu am identificat nicio infractiune facuta de Luca sau de Ghib, desi avem cateva sute de sesizari impotriva lor", ne-a spus Dan Deac, procurorul sef din Turda.
Minodora Luca, primarul din Baisoara, ne-a declarat ca nu este vinovata pentru lipsa pazei, deoarece a solicitat Directiei Silvice gasirea unui inlocuitor al padurarului.
In ceea ce priveste paguba de 350.000 de lei, Luca sustine ca o parte a fost achitata, iar pentru restul exista un litigiu pe rol Grigore Avram, inspectorul sef adjunct al ITRSV Cluj, sustine insa ca Luca si-a recunoscut vina, in timpul inspectiei privind disparitia arborilor.
Divergente intre proprietari
Oamenii locului se indoiesc ca va fi facuta vreodata dreptate. Fostul presedinte al Composesoratului Muntele Baisorii, Vasile Felea, sustine ca in taierea copacilor ar fi implicati atat primarul si viceprimarul, cat si autoritatile de la nivel judetean si central. „Am recurs la numeroase sesizari la cel mai inalt nivel din stat, inclusiv la presedintele tarii. Toate sesizarile au revenit la nivel local si apoi au fost ingropate", ne-a declarat acesta.
Felea este in conflict deschis cu actuala conducere a composesoratului, reprezentata de Maria Cirebea. Fostul presedinte al composesoratului acuza gruparea Cirebea, sustinuta de primarul Luca, de defrisarile necontrolate din Apuseni. Mai mult decat atat, acesta considera ca taierea lemnului se face fara a-i despagubi pe membrii composesoratului. Cirebea a mai spus, pe de alta parte, ca taierile sunt destinate valorificarii si achitarii pazei padurii. „Ei nu doresc sa pazim padurea, ca sa poata fura", sustine Cirebea.
Dincolo de tergiversarile continue in procesul de gasire a vinovatilor, realitatea din teren arata ca numarul barzilor scade intr-un ritm ingrijorator pe zi ce trece. „Vom evalua care sunt suprafetele nerefacute si vom lua masuri de regenerare", ne-a spus Grigore Avram, reprezentantul ITRSV. Pana la evaluarea si replantarea arborilor, peste 1.000 hectare de padure, care arata ca dupa cataclism, mai sunt utile doar pentru raliurile de enduro.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
