Specialistii atrag atentia ca defrisarile intensive agraveaza poluarea si sunt surse de conflicte violente si de grave incalcari ale drepturilor omului.
Cresterea demografica, de la sase la noua miliarde de locuitori pana in 2050, va determina, la nivel planetar, o crestere exploziva a cerintelor de hrana si de combustibili, careia i se va raspunde cu o intensificare a defrisarilor, in goana dupa cat mai multe terenuri agricole.
Asupra consecintelor negative ale acestei politici inconstiente se pronunta concluziile a doua rapoarte ale organizatiei Rights and Resources Initiative (RRI) din SUA.
Politica defrisarilor este gresita
In raportul „Seeing People through the Trees", se precizeaza ca este nevoie de o suprafata suplimentara, echivalenta cu de 12 ori suprafata Germaniei, pentru a se asigura cerintele de hrana si de biocombustibili ale planetei, la nivelul anului 2030. Iar aceasta suplimentare se va face pe seama padurilor din tarile in curs de dezvoltare.
Autorii raportului atrag atentia ca politica defrisarilor este total gresita, in conditiile in care sunt incalcate drepturile celor care, in mod traditional, sunt detinatorii acestor paduri. In plus, defrisarile intensive perturba puternic bioclimatul si genereaza cresteri alarmante ale nivelului de CO2, atentioneaza autorii raportului.
Inechitati si deficit de democratie
Cel de-al doilea raport, „From Exclusion to Ownership", insista asupra esecului acelor guverne care nu-i protejeaza in mod ferm pe proprietarii de paduri in fata afaceristilor potenti, lasandu-i prada diferitelor abuzuri.
„Lipsa de echitate a acestor guverne fata de detinatorii de paduri autohtoni denota un grav deficit de democratie, care se cere urgent remediat", se mentioneaza in raport.
Jaf in jungla amazoniana
Rapoartele RRI exemplifica prin situatia din Brazilia abuzul asupra padurilor si consecintele asupra echilibrului climatic al planetei.
Prin indiferenta guvernului, padurea amazoniana va mai fi jefuita de inca 28 milioane de hectare, ajungand la o cifra-record de 128 milioane de hectare defrisate, pana in anul 2020.
Pe aceste suprafete se intind culturile de soia si de trestie-de-zahar, care nu pot produce oxigenul pe care l-ar fi generat copacii taiati si nici nu pot remedia dezechilibrele provocate asupra florei si faunei din regiune.
