In lipsa statiilor de epurare moderne in marile aglomerari urbane din tara, apele menajere polueaza masiv Dunarea si Marea Neagra.Cele aproape 400 de unitati pentru tratarea apelor menajere nu au deocamdata capacitatea sa dezinfecteze apele, ci doar sa le limpezeasca.
Nici la statia de tratare a apelor menajere din Calarasi nu exista faza a treia de epurare Foto: Marian Iliescu
Pentru ca Delta nu beneficiaza nici pana in prezent de sisteme centralizate de canalizare si de statii de epurare, Dunarea este direct poluata prin deversarea apelor reziduale de la pensiunile si gospodariile din Rezervatie.
Tot direct in fluviu ajung si apele uzate ale consumatorilor casnici din Galati, oras aflat pe locul sapte in topul celor mai mari localitati din Romania, cu aproape 300.000 de locuitori.
„Avem termen de finalizare a lucrarilor de constructie a statiei de epurare si tratare pana la inceputul lui 2010. Costurile lucrarilor de construire a statiei de tratare a apelor uzate sunt de 20 de milioane de euro, fonduri asigurate de Uniunea Europeana“, spune Gelu Stan, directorul Societatii „Apa-Canal“, cea care asigura serviciul de canalizare si de apa rece in oras.
Dambovita, dusmanul Dunarii
Dunarea sufera si din cauza apelor reziduale netratate deversate indirect in raurile din Romania. Bucurestiul este una dintre cele mai mari surse indirecte de contaminare a fluviului si ramane pentru moment singura capitala europeana care nu are statie de epurare a apelor uzate, care ajung direct in Dambovita.
In felul acesta, Bucurestiul se alatura celorlalte peste 40 de localitati urbane care deverseaza apele menajere direct in raurile tarii, contribuind masiv la poluarea apelor de suprafata.
„Dupa ce Argesul preia Dambovita si pana la varsarea in Dunare sunt in jur de 20 de kilometri. Teoretic se spune ca apa are o mare putere de autoepurare si in noua kilometri, daca nu apare nici o sursa de poluare, apa se regenereaza. Dar Dambovita e asa de poluata, ca, practic, pe Arges doar mai scade un pic din concentratia de substante organice“, spune Serban Iliescu, biolog la Administratia Nationala Apele Romane (ANAR). Acesta mai precizeaza ca Dunarea, dupa ce primeste apele murdare, are nevoie cam de 80 de kilometri sa-si revina la calitatea initiala.
Statiile nu dezinfecteaza apa
Dambovita, raul cel mai poluat care ajunge in Dunare Foto: Marian Vilau
Anul 2010 este primul termen-tinta la care Romania trebuie sa raporteze progrese privind implementarea Directivelor Europene din domeniul gospodaririi apelor, o parte din marile orase avand de finalizat lucrarile la statiile de epurare cu treapta tertiara,
potrivit ANAR.
Astfel, pana la sfarsitul lui 2010, o parte din marile aglomerari urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori (Bucuresti, Cluj, Iasi, Buzau, Piatra Neamt, Satu Mare,Constanta, Galati, Targu Mures, Ploiesti, Timisoara) trebuie sa raporteze finalizarea lucrarilor la statiile de epurare cu treapta tertiara si, implicit, racordarea locuitorilor la acestea.
Fara faza tertiara, statiile de epurare nu elimina azotul si fosforul din apele murdare. Datele Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii arata ca in 2008 valorile medii ale concentratiilor de azot din azotatii identificati in Dunare sunt corespunzatoare clasei a cincea de calitate, ceea ce inseamna o stare ecologica foarte proasta. La cantitatile de fosfor, fluviul sta mai bine, doar in unele zone incadrandu-se in clasa a treia de calitate.
In Romania exista 397 de statii de epurare, dintre care numai 14 sunt conforme cu standardele europene, adica au cel putin treapta mecanica si biologica. Suntem printre ultimele tari ale Uniunii Europene in ceea ce priveste epurarea apelor, dar avem in urma noastra Bulgaria si Grecia, potrivit ANAR.
Pentru marile aglomerari urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenti sunt in derulare 30 de proiecte ISPA. Conform ANAR, Romania primeste anual 208-270 de milioane de euro, fonduri ISPA, din care 104-135 de milioane de euro pentru statii de epurare.
„Pana acum s-au accesat mai mult fonduri pe ISPA si pe SAMTID pentru orasele mari si s-au folosit pentru reabilitarea sistemelor de canalizare sau a unor statii de epurare. Acestea sunt in lucru. Trebuie finalizate pana in 2010“, a spus Vasile Pintilie, directorul ANAR.
Prin POS Mediu exista in lucru 40 de proiecte, dintre care noua au fost aprobate de Comisia Europeana si ar urma sa primeasca banii incepand de anul viitor. In 2007 nu a fost depus niciun proiect. Investitiile in statiile de epurare la nivelul intregii tari ar trebui sa fie, pana in 2018, de 5,7 miliarde de euro.
Statia de la Glina
Inceputa in anii ‘80, constructia „Statiei de Epurare a Apelor Uzate Bucuresti – Glina“ nu a fost terminata din cauza evenimentelor din 1989. Lucrarile au fost reluate abia in 2007. Instalatia va avea doua linii tehnologice care vor fi date in folosinta in doua etape.
Prima linie, care ar trebui finalizata la sfarsitul anului 2010 va epura peste jumatate din apele uzate din Bucuresti. Cea de-a doua linie ar trebui sa fie gata in anul 2013.
DECALAJ
Romania nu detine in prezent nicio statie de epurare cu treapta tertiara, capabila sa trateze apele uzate, de continutul de nutrienti, in special fosfor si azot.
Epurarea, cea mai mare problema de mediu a tarii
Expertul de mediu Fokionas Vosniakos, presedinte al Asociatiei Balcanice de Mediu (BENA), sustine ca cea mai importanta problema de mediu in Romania este cea a apelor reziduale, pentru care nu exista tratament biologic.
„Este pacat ca o tara cu multe resurse de apa cum este Romania sa continue sa cumpere apa potabila in sticle de plastic“, a spus el, adaugand ca in marile orase din Romania ar trebui create instalatii de tratament biologic al apelor reziduale, iar apa ar trebui distribuita printr-un nou sistem, astfel incat fiecare persoana sa aiba acasa apa curata.
Mustrati de Comisia Europeana
Presedintele BENA a precizat ca, dupa trecerea prin actualul sistem de conducte, calitatea apei este depreciata. Raurile din Romania, precum si Marea Neagra, sunt sub standardele europene in ceea ce priveste calitatea apei de scaldat.
La aceasta concluzie au ajuns oficialii Comisiei Europene, dupa o monitorizare a apelor facuta in 2007. Potrivit acestora, de vina sunt apele reziduale insuficient epurate, poluarea cu peturi, cu resturi menajere si cu deseuri din constructii. Oficialii europeni au mai precizat ca si lacurile din Bucuresti sunt departe de standardeleeuropene.
