Fermele, construite la mai putin de un kilometru de casele timisenilor, imprastie mirosuri pestilentiale. In plus, apele fantanilor sunt pline de nitriti.
Gigantul american, producator de carne, Smithfield Foods, si-a intarit imperiul in Europa de Est in anul 2004, achizitionand Comtim, cel mai mare procesator de carne din Romania.
Smithfield creste porci la scara industriala in judetul Timis si poarta stigmatul focarului de pesta porcina care a izbucnit anul trecut la trei dintre fermele sale.
Au fost sacrificati atunci 53.000 de porci, iar in februarie anul acesta, americanii de la Smithfield au cerut statului roman 11,5 milioane de euro despagubiri pentru pierderile avute in urma pestei porcine.
Tot in februarie, societatea a fost amendata de Garda de Mediu Arad cu 25.000 lei, dupa ce dejectiile provenite de la ferma de porci din localitatea aradeana Voievodeni au ajuns pe DN 79 A, in zona Aldesti. Desi pericolul pestei a trecut, reclamatiile vin si acum pe masa prefecturii, incriminat fiind, de asta-data, mirosul greu ce invaluie casele oamenilor care locuiesc in preajma fermelor.
In 2007, la Smithfield, pesta porcina a ucis 53.000 de animale
Timisenii sunt nemultumiti de ceea ce implica afacerea Smithfield Ferme in judetul lor. Cenei, Masloc, Beregsau sunt doar cateva dintre cele aproximativ 40 de localitati din Timis, unde americanii incearca sa-si dezvolte afacerea. Oamenii nu mai suporta mirosul, iar temerile lor sunt legate si de faptul ca dejectiile scapate accidental, sau nu, pot altera panza freatica. Se tem si pentru porcii din ograda lor sau pentru cei din fermele din judet care nu se afla in proprietatea americanilor.
La Masloc, in luna martie, satenii au amenintat ca se rascoala daca autoritatile dau unda verde construirii celei de-a doua ferme de porci la marginea satului. „Produc zece mii de tone de dejectii pe an, mizerie pe care o imprastie pe camp. Se polueaza si panza freatica. Dar nu ne baga in seama pentru ca suntem mici, iar Smithfield este o putere", a spus unul dintre oamenii din Masloc.
Noul director, pus pe fapte mari
Bogdan Mihail este directorul general al Smithfield Ferme. Numit in functie in urma cu cateva luni, Mihail incearca sa spele rusinea de pe fata companiei, adusa in urma cu un an de pesta porcina care a compromis, intr-o anumita masura, aceasta afacere.
„Nu putem fi acuzati ca am poluat mediul decat in cazul in care nu respectam regulile de colectare a dejectiilor. Masurile pe care le-am luat dupa ce am pierdut atatea animale din cauza pestei porcine sunt drastice. In fermele noastre nimeni nu are voie sa intre daca nu trece prin niste filtre speciale de dezinfectare.
Am mers pana acolo incat am interzis personalului sa creasca porci in ograda proprie. Rezervoarele in care se colecteaza dejectiile sunt acoperite, iar in privinta protectiei animalelor respectam normele europene. Daca vreun angajat este prins ca bruscheaza porcii este concediat pe loc", spune Bogdan Mihail, fost vicepresedinte al grupului Prodal. El spune ca langa orice ferma de animale miroase si ca nicaieri oamenii nu sunt incantati de acest miros.
Prefectura: „Legea e una pentru toti"
Laviniu Bedrosian, subprefectul judetului Timis , ne-a declarat: „Nu tinem cont de trecutul unei societati. Plecam de fiecare data de la prezumtia de nevinovatie.
Tot ceea ce vrem este sa fie respectata legea. Si in cazul Smithfield, Prefectura Timis urmareste indeaproape modul in care sunt obtinute autorizatiile de mediu, de constructii si colaboreaza cu Directia Sanitar-Veterinara".
Nutreturile pe care le mananca porcii sunt verificate in laboratoarele proprii ale companiei americane
Smithfield Ferme promite protectia mediului
Planul de management al dejectiilor a fost schimbat de managerii de la Smithfield Ferme. Ei sustin ca acestea nu se mai deverseaza in canale sau in rauri de cativa ani si se utilizeaza numai rezervoare de dejectii impermeabile, cu o capacitate de 5.000 metri cubi sau de 10.000 metri cubi.
Dejectiile sunt stocate minimum sase luni si apoi sunt aplicate pe terenurile agricole in conformitate cu Planurile de fertilizare agreate de Directia Apelor Banat.
Cantitatea de dejectii produsa anual este de aproximativ 1.500.000 metri cubi la numarul actual de capete de porci din ferme. Investitiile Departamentului de Mediu Smithfield Ferme in rezervoarele pentru colectarea dejectiilor se ridica la 21.000.000 euro, iar cele destinate echipamentelor de aplicare a dejectiilor pentru fertilizarea solului, la 3.500.000 euro.
La Smithfield, imprastierea dejectiilor costa 3.400.000 euro anual, iar monitorizarea periodica a apei, a solului si a aerului, cat si incineratoarele pentru neutralizarea cadavrelor de porci au necesitat o investitie de 1,5 milioane de euro in 2007. Compania se declara deschisa dialogului si doreste sa aplice si sa respecte toate normele de mediu in vigoare.
Amenzi de la Garda de Mediu, de 1.325.000 lei
Agentii economici sunt obligati sa adopte si sa respecte masurile legale stabilite de statul roman, in acord cu legislatia europeana, cu privire la prevenirea si controlul integrat al poluarii.
In 2005, a fost aprobata lista societatilor economice care detin mari instalatii industriale pentru care au fost stabilite perioade de tranzitie.
Astfel, 195 de poluatori sau potentiali poluatori industriali din Romania, conform O.U.G. nr. 152/2005, nu-si pot exploata instalatiile decat in baza unei autorizatii integrate de mediu ce stabileste planul de actiuni si investitiile pe care acestia trebuie sa le faca pentru a se conforma la normele europene. Agentia Regionala pentru Mediu Timis (ARPM), prin directorul sau executiv, Gabriela Lambrino, sustine ca pozitia sa fata de Smithfield Ferme nu este discriminatorie.
„ARPM Timis are fata de operatorul Smithfield aceeasi pozitie pe care o autoritate de mediu o are fata de oricare operator economic" a decalarat Lambrino.
Garda de Mediu din Timis, condusa de comisarul-sef Daniela Minca, a aplicat in anul 2007 societatii Smithfield Ferme amenzi in valoare de 1.325.000 lei. In 2008, a efectuat sase controale planificate si trei neplanificate la fermele Smithfield si a amendat contraventional societatea cu 60.000 lei, pentru perioadele in care a functionat fara autorizatie de mediu.
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
