Parlamentul European a adoptat o nouă rezoluție prin care devine obligatoriu pentru companii să verifice că bunurile vândute în UE nu au fost produse pe terenuri defrișate sau degradate nicăieri în lume.
Plenul a adoptat poziția cu privire la propunerea Comisiei de regulament privind produsele fără defrișare, cu 453 de voturi pentru, 57 împotrivă și 123 de abțineri. Dintre parlamentarii români, Daniel Buda și Mircea Hava s-au împotrivit propunerii, iar Iuliu Winkler, Lorand Vincze și Maria Grapini s-au abținut.
Noile prevederi legislative ar garanta consumatorilor că produsele pe care le cumpără nu contribuie la distrugerea pădurilor, inclusiv a pădurilor tropicale de neînlocuit, reducând, prin urmare, contribuția UE la schimbările climatice și la pierderea biodiversității.
Deputații europeni doresc, de asemenea, ca companiile să verifice dacă bunurile sunt produse în conformitate cu prevederile drepturilor omului din dreptul internațional și să respecte drepturile populației indigene.
Propunerea Comisiei se referă la vite, cacao, cafea, ulei de palmier, soia și lemn, inclusiv produsele care conțin, au fost hrănite cu sau au fost fabricate folosind aceste mărfuri (cum ar fi pielea, ciocolata și mobilierul). Parlamentul dorește să includă și carnea de porc, oaie și capră, păsări, porumb și cauciuc, precum și cărbunele și produsele din hârtie. Deputații insistă, de asemenea, că produsele nu trebuie să fi fost produse pe terenuri defrișate după 31 decembrie 2019 – cu un an mai devreme decât a propus Comisia.
Parlamentul dorește, de asemenea, ca instituțiile financiare să fie supuse unor cerințe suplimentare pentru a se asigura că activitățile lor nu contribuie la defrișare.
Deși produsele din nicio țară sau anumite mărfuri nu vor fi interzise, companiile care introduc produse pe piața UE ar fi obligate să exercite diligența necesară pentru a evalua riscurile din lanțul lor de aprovizionare. Ei pot folosi, de exemplu, instrumente de monitorizare prin satelit, audituri pe teren, consolidarea capacității furnizorilor sau testarea izotopilor pentru a verifica de unde provin produsele. Autoritățile UE ar avea acces la informații relevante, cum ar fi coordonatele geografice. Datele anonimizate ar fi disponibile publicului.
Pe baza unei evaluări transparente, Comisia ar trebui să clasifice țările, sau o parte din acestea, în risc scăzut, standard sau ridicat în termen de șase luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Produsele din țările cu risc scăzut vor fi supuse unor obligații mai puține.
După vot, raportorul Christophe Hansen (PPE, LU) a declarat: „Suntem serioși în lupta împotriva schimbărilor climatice și a pierderii biodiversității. Recunoscând că UE este responsabilă pentru aproximativ 10% din defrișările globale, nu avem de ales decât să ne intensificăm eforturile pentru a opri defrișările globale. Dacă găsim echilibrul corect între ambiție, aplicabilitate și compatibilitatea cu OMC, acest nou instrument are potențialul de a deschide calea către lanțuri de aprovizionare fără defrișări.”
Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile privind legea finală cu statele membre UE.
420 de milioane de hectare, defrișate
Organizația ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 de milioane de hectare de pădure – o suprafață mai mare decât UE – au fost pierdute din cauza defrișărilor între 1990 și 2020. Consumul UE reprezintă aproximativ 10% din defrișarea globală. Uleiul de palmier și soia reprezintă mai mult de două treimi din aceasta.
În octombrie 2020, Parlamentul și-a folosit prerogativa din tratat pentru a cere Comisiei să prezinte o legislație pentru a opri defrișările globale determinate de UE.
Europarlamentarul Vlad Gheorghe a salutat adoptarea inițiativei și a explicat ce înseamnă noile prevederi. „Rezoluția menționează că exploatarea forestieră ilegală, inclusiv în zonele protejate precum siturile Natura 2000 reprezintă o problemă permanentă și nerezolvată în numeroase state membre. Știm cu toții că România se află printre acestea – nu ne putem ascunde după copaci pentru că ei sunt din ce în ce mai rari. Există zeci de inițiative civice de salvare a unor păduri din toate colțurile țării, de la Comorova în județul Constanța și până la Codrii Iașului, de la Parcul Național Domogled-Valea Cernei până la Snagov. Se taie – mult, aiurea, ilegal. Cu toate asta, reacțiile Ministerului Mediului, ale Romsilva și tuturor instituțiilor de resort sunt halucinante. Din toate răspunsurile oficiale la sesizările mele ar rezulta că în România crește ca din apă suprafața împădurită, gestiunea pădurilor și a fondurilor de vânătoare este foarte bună, iar ariile protejate nu sunt distruse decât de vijelii și alte fenomene naturale, nici urmă de drujbe și hoți de lemne”, a scris el pe Facebook
