Deja nu mai este un secret că Pământul se încălzește. Zeci de ani de date științifice, inclusiv imagini din satelit, arată că schimbările climatice provocate de om sunt reale și afectează planeta noastră într-un ritm alarmant, potrivit mai multor agenții și organizații, inclusiv Națiunile Unite, Academia Națională de Științe, NASA, NOAA și Societatea Americană de Meteorologie.
Deși oamenii de știință spun că Pământul a cunoscut cicluri de încălzire și răcire de-a lungul timpului, tendința semnificativă de încălzire pe care o experimentăm acum nu seamănă deloc cu cele din trecut. Diferența, spun experții, este reprezentată de activitatea umană.
De la creșterea nivelului mării, la retragerea ghețarilor și până la albirea coralilor, încălzirea globală provocată de om afectează fiecare colț al planetei noastre.
Dovezile paleoclimatice antice colectate din inelele copacilor, sedimentele oceanice, recifele de corali și straturile de roci sedimentare indică faptul că dioxidul de carbon provenit din activitatea umană crește de 250 de ori mai repede decât cel provenit din surse naturale după ultima eră glaciară, iar încălzirea actuală se produce de aproximativ 10 ori mai repede, potrivit NASA.
Iată 9 tendințe climatice rezumate de către weather.com care arată că planeta este în pericol:
1. Nivelul mărilor crește mai repede
Nivelul global al mărilor a crescut cu aproximativ 10 cm în ultimii 100 de ani, potrivit NASA. S-ar putea să nu pară mult, dar rata de creștere a nivelului mării în ultimele două decenii este aproape dublă față de cea din întregul secol precedent.
Și acesta este doar începutul.
Oamenii de știință de la NOAA preconizează că este foarte probabil ca nivelul global al mării să crească cu cel puțin 20 de centimetri față de nivelul din anul 2000 până în 2100, chiar și în cazul unei evoluții cu emisii reduse.
Creșterea nivelului mării este determinată de topirea ghețarilor și a calotei glaciare. Iar odată cu creșterea nivelului mării apar și inundații mai frecvente. NOAA estimează că inundațiile provocate de mareea înaltă care nu sunt asociate cu un eveniment meteorologic major – cunoscute și sub numele de inundații neplăcute – sunt cu 300% până la 900% mai frecvente în multe comunitățile de coastă din SUA decât erau în urmă cu doar 50 de ani.
2. Temperaturile sunt în creștere
Datorită creșterii dioxidului de carbon, împreună cu alte emisii de origine umană care ajung în în atmosferă, temperatura medie la suprafața Pământului a crescut de la sfârșitul secolului al XIX-lea, potrivit National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA).
„Cea mai mare parte a încălzirii a avut loc în ultimii 40 de ani, cei mai recenți șapte ani fiind cei mai calzi”, notează NASA. „Anii 2016 și 2020 sunt la egalitate în privința temperaturii”.
3. Oceanele se încălzesc
Oceanele Pământului sunt un indicator cheie al încălzirii globale, deoarece absorb peste 90% din căldura atmosferică crescută asociată cu emisiile de gaze cu efect de seră cauzate de activitatea umană.
Potrivit NASA, suprafața oceanelor s-a încălzit cu 0,6 grade Celsius din 1969 până în prezent.
Impactul încălzirii oceanelor este de amploare. De la topirea calotelor de gheață până la fenomene meteorologice extreme, oamenii de știință spun că impactul încălzirii oceanelor se va resimți pe tot globul pe măsură ce trec anii.
4. Suprafețele înghețate se micșorează
Datele de la Gravity Recovery and Climate Experiment al NASA arată că Groenlanda a pierdut în medie aproximativ 280 de miliarde de tone de gheață pe an între 1993 și 2019, în timp ce Antarctica a pierdut aproximativ 150 de miliarde de tone pe an.
Între 25% și 30% din creșterea nivelului mării se datorează topirii ghețarilor, potrivit Serviciului mondial de monitorizare a ghețarilor.
5. Fenomene meteo extreme mai frecvente
Anul trecut a fost unul al fenomenelor meteorologice extreme, inclusiv incendii de vegetație, uragane și valuri de căldură care au atins recorduri. Experții spun că nu a fost o anomalie – fenomenele meteorologice extreme sunt din ce în ce mai frecvente și este posibil să vedem mai mulți ani cu vreme intensă și distructivă ca în 2020.
Între 1900 și 1980, de exemplu, un nou record de temperatură avea loc, de obicei, la fiecare 13,5 ani. Din 1981, un nou record are loc la fiecare trei ani.
Un rezultat al încălzirii globale și al creșterii temperaturii la suprafața mării este schimbarea tiparelor de precipitații și de furtuni. Apa mai caldă este un ingredient-cheie pentru uragane, iar cercetările recente au făcut legătura între schimbările climatice și furtunile mai intense.
6. Umiditatea este în creștere
Potrivit NOAA, măsurătorile efectuate de stațiile meteorologice indică o creștere a umidității, datorită cantității de vapori de apă din aer. Este doar încă o tendință care indică faptul că atmosfera Pământului se schimbă.
7. Stratul de zăpadă a fost redus
Datele din satelit arată că straturile de zăpadă de primăvară din emisfera nordică au scăzut în ultimele cinci decenii, iar zăpada se topește mai devreme, potrivit NASA.
În timp ce căderile de zăpadă din ultima parte a anului pot modifica mediile generale, tendința pe termen lung este clară.
Între 1955 și 2016, stratul de zăpadă de pe sol, sau stratul de zăpadă, la începutul primăverii în vestul Statelor Unite a scăzut cu peste 90%. Până în 2100, se așteaptă ca stratul de zăpadă din emisfera nordică să scadă cu aproximativ 15%, producând sezoane de zăpadă mai scurte și o diminuare a stratului de zăpadă în multe regiuni. La latitudinile nordice, se așteaptă ca permafrostul să continue să se dezghețe.
8. Ghețarii se retrag
Deoarece ghețarii sunt atât de sensibili la fluctuațiile de temperatură, oamenii de știință spun că ghețarii oferă indicii irefutabile despre efectele încălzirii globale, potrivit National Snow and Ice Data Center.
Potrivit indicatorilor EPA privind schimbările climatice, ghețarii din Statele Unite și din întreaga lume s-au redus, în general, începând cu anii 1960. Ritmul de topire a ghețarilor s-a accelerat în ultimul deceniu.
9. Oceanele devin din ce în ce mai acide
Potrivit NOAA, aciditatea apelor oceanice de suprafață a crescut cu aproximativ 30% de la începutul Revoluției Industriale. Acidifierea are loc pe măsură ce dioxidul de carbon produs de om este absorbit de oceane.
„Estimările nivelurilor viitoare de dioxid de carbon, bazate pe scenariile de emisii obișnuite, indică faptul că, până la sfârșitul acestui secol, apele de suprafață ale oceanelor ar putea fi cu aproape 150% mai acide, ceea ce ar duce la un pH pe care oceanele nu l-au mai cunoscut de peste 20 de milioane de ani”, notează NOAA.
Acidifierea oceanelor pune în pericol fauna marină, în special crustaceele, ceea ce are un impact asupra întregului lanț alimentar marin, inclusiv asupra oamenilor.
