Colectarea selectiva a inceput sa functioneze in Romania, dar este important ca sistemele de management sustenabil al deseurilor sa fie adoptate in toate zonele tarii pentru a ne indeplini obligatiile asumate prin aderarea la Uniunea Europeana. EcoRom Ambalaje este un important jucator pe piata romaneasca a reciclarii, iar, la implinirea a cinci ani de activitate, Oana Neneciu ne dezvaluie realizarile si planurile de viitor ale organizatiei.
2013, anul de foc
EcoRom Ambalaje a fost infiintata ca organizatie colectiva la sfarsitul anului 2003 de catre un grup de companii de pe piata romaneasca care au avut initiativa de implementare a sistemului „Der Grune Punkt“, sau „Punctul Verde“. Scopul organizatiei este de a prelua obligatia de valorificare si reciclare ale ambalajelor ce le revine prin lege agentilor economici. La inceput au fost sapte companii fondatoare, iar pana la sfarsitul lui 2004 organizatia nu avea nici 100 de clienti, ne povesteste Mugurel Radulescu, presedintele EcoRom. Acum, are 1.153 de clienti si desfasoara numeroase programe de constientizare a populatiei in vederea intelegerii corecte a reciclarii. Totodata a implementat cu succes cateva sisteme de colectare selectiva in Bucuresti si in tara.
„EcoRom a fost facut cu destinatie 2013 in minte. Asta pentru ca atunci directiva europeana cu privire la ambalaje si deseuri de ambalaje trebuie sa fie complet implementata. Deci tot ce inseamna tinte nationale de valorificare si reciclare trebuie sa fie conforme cu directiva europeana. Adica 60% valorificare, 50% reciclare, plus tintele pe material, de exemplu 60% reciclare pentru hartie. Asta a fost viziunea pe termen lung si pentru asta este necesar un sistem integrat de management al deseurilor. Si noi cu asta in minte am inceput in 2003“, ne marturiseste Mugurel Radulescu.
Povestea reciclarii
Pana in 2005, tintele nationale erau inca destul de mici, deci era relativ simplu de justificat atingerea tintelor de companie, numai prin colectarea deseurilor comercialindustriale de la parteneri ca supermarketuri, depozite si lanturi de distributie. Odata cu cresterea tintelor nationale de valorificare si reciclare si, implicit, si a tintelor companiilor, au fost necesare sisteme de colectare selectiva de la populatie.
„Astfel, am ajuns la nivelul anului 2009, cand avem 45% tinta nationala de valorificare si 38% reciclare, plus tinte pe material. La hartie suntem deja la 60% tinta de reciclare. La ora actuala, si am anticipat momentul asta, nu se mai pot indeplini tintele numai prin culegerea materialului usor de colectat, deci numai din industrialcomercial. Acum, pentru a indeplini aceste tinte, trebuie sa adunam materiale si de la populatie, prin asa-numitele scheme de colectare selectiva de la populatie. Noi am stiut ca va veni acest moment si atunci, inca de acum 3-4 ani, am inceput sa implementam proiecte-pilot, pentru ca este o operatiune care cere un anumit nivel de cooperare intre populatie, autoritatile locale si companiile de management al deseurilor, de salubritate“, explica Mugurel Radulescu.
Populatia se obisnuieste incet-incet sa arunce separat deseurile reciclabile si exista deja rezultate impresionante in acest sens, presedintele EcoRom fiind de parere ca in acest an se va atinge nivelul de 30.000 tone de deseuri care vor fi colectate numai de la populatie. Procesul este inca la inceput, si sistemele de colectare selectiva trebuie sa se extinda in toata tara pentru a da rezultatele dorite.
„Nasul“ autoritatilor nepasatoare
Teoretic, calculele EcoRom arata ca in 5-6 ani toata populatia rurala ar trebui sa aiba acces la un sistem de colectare selectiva si in aproximativ trei ani – toata populatia urbana. Asta inseamna un minim de o baterie de containere la 1.000 de persoane si un optim de o baterie la 250 de persoane. Desi multe autoritati au raspuns deja prompt si au implementate sisteme, altele se pun de-a curmezisul reciclarii. Motivele? Practic, nu exista.
„Noi am tot facut comunicare pe chestiunea asta, dar e foarte greu sa convingi autoritatile locale. Nu au nicio motivatie, unele au raspuns corect, au vazut oportunitatea, dar nu toti doresc sa faca asta, desi, conform legii, au obligatia implemetarii colectarii selective. Nu ar putea fi altfel pentru ca fara primarie nu poti sa amplasezi pe spatiul public ce vrei tu. Problema este ca nu s-au dat amenzi ori s-au dat foarte putine“, explica Mugurel Radulescu.
Situatia are „nas“, anume gropile de gunoi euroconforme, care ar trebui puse in functiune in 2009.
„Asta inseamna ca depozitarea deseurilor nu va mai fi gratuita. De acum inainte, si noi, si primariile trebuie sa fim constienti ca daca arunci ceva te va costa. Si te va costa in primul rand exploatarea gropii care, pentru a nu avea impact de mediu, trebuie sa fie operata intr-o anumita maniera care costa foarte mult. In tarile occidentale te costa pana la 100 de euro pe tona de deseuri aruncate la groapa ecologica, asta in final creeaza presiune asupra consumatorului sa fie foarte atent cand arunca ceva sau atent sa sorteze si sa arunce separat ceea ce este reciclabil. Atunci, si primariile, si cetatenii vor fi sub presiunea de a separa tot ceea ce este reciclabil sau tot ceea ce, intr-un fel sau altul, poate produce energie“, explica presedintele EcoRom, Mugurel Radulescu.
