Pe 19 mai, temperaturile din unele părți ale Arcticii au atins o temperatură caniculară de 30°C. Acestea sunt grade pozitive, nu pe minus și sunt mai ridicate decât în aproape toată Europa, cu excepția Spaniei.
Într-o serie de postări pe Twitter, meteorologul scoțian Scott Duncan a explicat, cu ajutorul datelor și al graficelor, dubla anomalie – de ce este excepțional de cald în Arctica și excepțional de frig în Europa în acest moment.
Potrivit analizei sale, la jumătatea lunii mai, temperaturile de pe țărmurile Mării Barents au fost mai ridicate decât pe plajele din Croația și din sudul Franței, precum și din unele părți ale Italiei.
Temperaturile din întreaga regiune arctică sunt acum cu 20-24 de grade Celsius mai mari decât cele normale pentru această perioadă a anului, a precizat Duncan. Potrivit serviciului meteorologic de stat Roshydromet, anomalia termică provine din sud-vestul Siberiei și s-a răspândit în cea mai mare parte a Rusiei centrale.
În așezările din apropierea Cercului Arctic, precum Naryan-Mar, Arkhangelsk și Salekhard, temperatura a oscilat în jurul valorii de 25-30 de grade Celsius timp de mai multe zile, potrivit Barents Observer.
It reached +30°C (86.5°F) in the Arctic today. Hotter than pretty much all of Europe right now.
Truly exceptional for any time of the year but mind-boggling for May. More updates to follow. pic.twitter.com/2CTTykUW3F
— Scott Duncan (@ScottDuncanWX) May 19, 2021
Temperaturile sufocante vin în contextul în care un raport de joi al Programului de Monitorizare şi Evaluare a Arcticii (AMAP) a afirmat că Arctica s-a încălzit de trei ori mai repede decât întreaga planetă și mai repede decât se credea anterior.
Fiecare fracţiune de grad contează: probabilităţile ca banchiza să dispară complet vara – înainte de a se forma din nou în timpul sezonului de iarnă – sunt de zece ori mai mari dacă temperatura pe Terra creşte cu 2 grade Celsius în loc de 1,5 grade Celsius, obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris.
Arctica s-a încălzit de trei ori mai repede decât restul Pământului din 1971
Aceste date alarmante figurează într-un raport actualizat al AMAP privind schimbările climatice din regiunea arctică, publicat cu ocazia unei reuniuni ministeriale a Consiliului Arctic care reuneşte în această săptămână, la Reykjavik, ţările riverane regiunii.
Încălzirea are consecințe imediate asupra ecosistemului arctic, inclusiv modificări ale habitatului, ale obiceiurilor alimentare și ale interacțiunilor dintre animale – inclusiv ale emblematicului urs polar – și ale migrației unor specii.
Din Siberia până în Alaska, incendiile de pădure au devenit, de asemenea, o problemă.
Anomalii meteorologice au fost înregistrate și mai la sud. Orașul Sankt-Petersburg a înregistrat la 12 mai cea mai caldă temperatură (26,7 C) din ultimii 58 de ani, la doar câteva zile după ce a văzut căderi de zăpadă, în timp ce Moscova și alte câteva orașe rusești au doborât luni recorduri de căldură din toate timpurile.
Frecvența evenimentelor meteorologice extreme din Rusia s-a dublat în ultimii 20-25 de ani, a declarat anul trecut șeful Roshydromet, Roman Vilfand, într-un interviu acordat site-ului de știri Ura.ru. Oamenii de știință ai ONU, care au observat o tendință similară la nivel mondial începând cu anul 2000, au ajuns la concluzia că schimbările climatice sunt cauza probabilă.
Valul de căldură din Arctica vine, de asemenea, în momentul în care miniștrii de externe se reunesc la Reykjavik, Islanda, pentru o reuniune a Consiliului Arctic care marchează începutul președinției de doi ani a Rusiei la reuniunile Consiliului. Principiile directoare ale Rusiei pentru perioada în care va deține președinția Consiliului acordă prioritate dezvoltării socio-economice și protejării Arcticii împotriva schimbărilor climatice.
Cu toate acestea, în Strategia sa pentru Arctica 2035, publicată anul trecut, guvernul rus încearcă să dezvolte numeroase proiecte de combustibili fosili în regiune. În timp ce experții Agenției Internaționale pentru Energie solicită înghețarea totală a investițiilor în noi proiecte fosile, Rusia își propune să își mărească de zece ori producția de gaz natural lichefiat (GNL) până în 2035.
Potrivit proiecţiilor menţionate în raportul AMAP, se aşteaptă ca, până la sfârşitul secolului, temperaturile medii din Arctica să crească între între 3,3 grade Celsius şi 10 grade Celsius peste media lor din perioada 1985-2014, cifra exactă depinzând de volumul de viitoare emisii de gaze cu efect de seră.
