În 2024, planeta a înregistrat un nou record: a fost depășit pragul de 1,5 grade Celsius pentru încălzirea globală, mult mai devreme decât previziunile care indicau acest prag pentru 2030. Ce înseamnă această schimbare și care sunt riscurile dacă depășim limita de 2 grade Celsius stabilită de Acordul de la Paris?
Anul 2024 a marcat un moment semnificativ în istoria schimbărilor climatice: a fost cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice, cu o temperatură medie globală de 15,1 de grade Celsius, cu 1,6 de grade Celsius mai mult față de perioada de referință 1850-1900, potrivit unui raport Infoclima.
Acest salt de temperatură depășește pragul de 1,5 grade Celsius stabilit în Acordul de la Paris din 2015, care a fost considerat un obiectiv important pentru limitarea încălzirii globale.
Deși schimbările climatice sunt un fenomen complex, care nu poate fi atribuit unui singur an, 2024 este un semnal clar al faptului că încălzirea globală devine o realitate din ce în ce mai evidentă și mai periculoasă.
Este primul an în care am depășit acest prag al încălzirii, iar 2024 a fost cu 0,12 grade Celsius mai cald decât 2023, anul în care s-a stabilit recordul anterior al temperaturii medii globale.
Deși este important să subliniem că este vorba despre o tendință pe termen lung, și nu despre o fluctuație de temperatură dintr-un singur an, acest record ne atrage atenția asupra gravității situației.
Ceea ce începem să înțelegem tot mai mult este că fiecare zecime de grad în plus contează în contextul schimbărilor climatice, iar această încălzire continuă va avea un impact direct asupra mediului și asupra modului în care trăim.
Context pentru 2024: Schimbări semnificative în temperaturi și fenomene climatice
Începând cu luna iunie, fiecare lună a anului 2024 a înregistrat temperaturi mai ridicate față de media globală din anii anteriori (1940-2023), iar lunile de vară, în special iulie și august, au fost cele mai calde înregistrate vreodată.
Deși aceste creșteri nu par mari în termeni absoluți, efectele sunt resimțite cu intensitate în viața cotidiană.
Fenomenele extreme – canicula, seceta, furtunile și precipitațiile abundente sunt deja mai frecvente și mai severe.
Aceste schimbări de temperatură nu sunt doar o problemă de mediu, ci au un impact direct asupra sănătății publice, agriculturii, infrastructurii și economiilor naționale.
Impactul fenomenelor extreme în România în 2024
România, ca multe alte țări, a fost grav afectată de fenomenelor extreme cauzate de încălzirea globală.
În 2024, au fost raportate 1140 de evenimente meteorologice extreme.
Dintre acestea, 706 au fost cazuri de vânt intens, 235 de cazuri de grindină de mari dimensiuni și 199 de cazuri de precipitații intense.
Deși numărul total de evenimente extreme a scăzut comparativ cu anul 2023, când s-a înregistrat un record de 1724 de evenimente, aceasta nu înseamnă că fenomenele extreme sunt pe cale de dispariție.
Variabilitatea naturală poate influența numărul de evenimente dintr-un an la altul, dar tendința pe termen lung este clară: frecvența și severitatea acestor fenomene continuă să crească.
Un exemplu relevant în acest sens este furtuna cu precipitații intense din sud-estul României din 30-31 august 2024.
Pentru prima dată în țara noastră, a fost realizat un studiu de atribuire care a arătat că schimbările climatice, determinate de activitatea umană, au jucat un rol semnificativ în intensificarea acestui fenomen.
De asemenea, a fost demonstrat că variabilitatea naturală a climei a avut un rol relativ modest în acest context.
Această descoperire subliniază importanța înțelegerii mai profunde a modului în care schimbările climatice influențează evenimentele extreme și cum putem lua măsuri adecvate pentru a le preveni și a le combate.
Stresul termic: o realitate tot mai prezentă
Schimbările climatice au avut un impact direct asupra condițiilor de viață din România, iar stresul termic este una dintre cele mai evidente consecințe.
În 2024, numărul de ore cu stres termic cauzat de căldură a crescut semnificativ.
În regiunile din sud și vest ale țării, numărul de zile cu temperaturi resimțite mai mari de 26 de grade Celsius UTCI (Universal Thermal Climate Index) a crescut cu aproximativ 16 zile față de perioada de referință 1991-2020.
Aceste schimbări reflectă o tendință pe termen lung de încălzire, iar efectele sunt resimțite deja de populație, mai ales în timpul verii.
Creșterea temperaturilor și a umidității poate avea un impact direct asupra sănătății, agricolului și al infrastructurii.
Pe de altă parte, perioadele de stres termic cauzate de frig au devenit mai rare, iar numărul de ore cu frig intens a scăzut semnificativ față de perioada 1991-2020.
Acesta este un efect al încălzirii globale, dar trebuie remarcat că, deși aceste schimbări pot părea pozitive în unele cazuri, ele fac parte dintr-un proces mai amplu care presupune riscuri și efecte negative pe termen lung.
Schimbările climatice în context global și necesitatea de a acționa
Faptul că 2024 a depășit pragul de 1,5 de grade Celsius nu este doar un record, ci și un semnal de alarmă.
Dacă tendința de încălzire globală continuă în acest ritm, în jurul anului 2032 vom atinge pragul de 1,5 de grade Celsius, iar în jurul anului 2057 este posibil să ajungem la un prag de 2 grade Celsius de încălzire globală, conform unui studiu realizat de Berkeley Earth.
Aceasta înseamnă că avem mai puțin de un deceniu pentru a reduce semnificativ emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a implementa măsuri de adaptare care să reducă impactul acestor schimbări asupra planetei.
Aceasta presupune reducerea drastică a emisiilor de carbon, promovarea de tehnologii verzi, protejarea pădurilor și promovarea unei economii circulare.
Acțiunile de adaptare sunt la fel de importante, de exemplu, asigurarea accesului la apă potabilă în perioadele caniculare și protejarea celor mai vulnerabili membri ai societății.
De asemenea, este crucial ca guvernele și organizațiile internaționale să își asume angajamente ferme de a proteja mediul și de a accelera tranziția către surse de energie regenerabilă.
Impactul creșterii temperaturii globale asupra planetei: ce ne așteaptă dacă nu acționăm?
Astăzi discutăm despre creșterea temperaturii medii globale în raport cu perioada pre-industrială.
Aceasta va varia în funcție de regiune, cu unele zone care vor înregistra creșteri mai mari decât media globală, iar altele mai mici.
Chiar și o „mică” creștere a temperaturii medii globale poate avea efecte semnificative, printre care creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură.
Creșterea temperaturii influențează întregul sistem climatic al Pământului, un sistem complex și interdependent, format din cinci componente majore:
- atmosfera (aerul),
- hidrosfera (apa),
- criosfera (gheața și permafrostul),
- litosfera (suprafața terestră),
- biosfera (organismele vii).
Aceste componente sunt într-o stare de echilibru, dar acest echilibru poate fi perturbat de factori externi, cum ar fi radiația solară sau activitățile umane.
Creșterea temperaturii globale, alimentată de activitățile umane, poate destabiliza acest echilibru, ceea ce duce la amplificarea riscurilor și a impacturilor asupra sistemului climatic.
În acest context, Acordul de la Paris din 2015 a stabilit ca obiectiv pe termen lung limitarea încălzirii globale sub 2 grade Celsius.
Dar ce se va întâmpla dacă temperatura medie globală va continua să crească, depășind acest prag de 2 grade Celsius?
Un punct critic apare atunci când o schimbare într-o componentă a sistemului climatic, cunoscută sub denumirea de „element critic”, ajunge să se auto-perpetueze după ce se depășește o anumită valoare de prag.
Aceasta poate genera un impact semnificativ pe întregul glob, afectând mari regiuni ale Pământului.
După ce este depășit un astfel de punct critic, pentru anumite sisteme nu există cale de întoarcere la starea anterioară, iar acest lucru conduce la apariția unui „nou normal”.
Pentru a înțelege mai bine ce presupune un punct critic în contextul schimbărilor climatice, putem privi exemplul calotei glaciare din Antarctica de Vest.
Pe măsură ce temperatura medie globală crește, calota glaciară începe să se topească.
Odată ce se depășește punctul critic, această topire poate duce la colapsul întregii calote glaciare din Antarctica de Vest.
Un studiu recent, publicat la sfârșitul anului trecut în revista Science, analizează aceste întrebări, oferind o sinteză a literaturii științifice din domeniu.
Echipa de cercetători din Marea Britanie, Suedia și Germania, autori ai studiului, a identificat 16 elemente critice ale sistemului climatic, în comparație cu cele opt identificate într-un studiu din 2008.
Dintre acestea, 9 sunt considerate critice la nivel global, iar 7 au un impact semnificativ la nivel regional
Studiul relevă că cinci puncte critice ale sistemului climatic sunt deja posibile având în vedere valorile actuale ale temperaturii medii globale:
- Colapsul calotei glaciare din Groenlanda: Topirea acestei calote glaciare ar putea contribui la o creștere semnificativă a nivelului mării, de aproximativ 7 metri, afectând grav regiunile de coastă. Deși inițierea acestui proces ar avea loc în decursul decadelor, topirea este unul de lungă durată.
- Colapsul calotei glaciare din Antarctica de Vest: Conținând suficientă gheață pentru a contribui la o creștere a nivelului mării de aproximativ 3 metri, acest proces de topire se va desfășura pe o perioadă îndelungată, cu efecte durabile asupra nivelului mării.
- Dispariția recifelor de corali din regiunile tropicale: Temperaturile mari afectează coralii, cauzându-le stres termic și, implicit, dispariția lor prin fenomenul de „albire a coralilor”. Aceasta are un impact direct asupra ecosistemelor marine, dar și asupra turismului și pescuitului.
- Topirea bruscă a permafrostului din regiunile nordice: Pe măsură ce permafrostul se topește, se eliberează dioxid de carbon și metan din solul înghețat, ceea ce duce la o creștere a concentrațiilor gazelor cu efect de seră, accelerând încălzirea globală.
- Colapsul curentului din Marea Labrador: O oprire a acestui curent ar putea produce o răcire rapidă, având consecințe semnificative pentru sectoare economice vitale, cum ar fi agricultura, gestionarea resurselor de apă și energia, afectând atât Europa de Vest, cât și coasta de est a Statelor Unite.
În cazul unei creșteri a temperaturii medii globale cu 2-3 de grade Celsius, un scenariu posibil în contextul politicilor actuale, am putea asista la următoarele schimbări semnificative:
1. Dispariția ghețarilor montani: Pe lângă creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor montani va avea un impact considerabil asupra comunităților locale. Ghețarii acționează ca adevărate „turnuri de apă”, oferind rezerve de apă potabilă, apă pentru agricultură și resurse pentru producerea de energie electrică. Dispariția acestora va pune presiune pe aceste resurse esențiale, afectând direct traiul localnicilor din regiunile montane.
2. Înverzirea Sahelului: Un alt efect al încălzirii globale ar putea fi extinderea vegetației în zona Sahelului, ceea ce ar aduce beneficii locale semnificative. Creșterea vegetației ar aduce umbră, umiditate și ar contribui la reglarea temperaturilor. Cu toate acestea, acest fenomen va afecta regiunile învecinate, care se confruntă cu o reducere a precipitațiilor, punând în pericol comunitățile ce depind de agricultură și resursele de apă din aceste zone.
3. Dispariția pădurii amazoniene: O creștere a temperaturii medii globale de aproximativ 3,5 de grade Celsius ar face dispariția pădurii amazoniene din ce în ce mai probabilă, iar acest proces ar putea fi accelerat de defrișările deja existente. Pe lângă pierderea unei vaste zone de biodiversitate, dispariția acestei păduri ar adăuga aproximativ 0,1 de grade Celsius la încălzirea globală și ar avea un impact major asupra regimului precipitațiilor din America de Sud, afectând ecosistemele și comunitățile care depind de ele.
Deși inițial se estima că vom atinge pragul de 1,5 grade Celsius în 2030, din păcate l-am atins în 2024.
Odată cu atingerea valorii de 1,5 de grade Celsius pentru încălzirea globală, patru puncte critice devin probabile și alte cinci devin posibile, ceea ce ar duce, de exemplu, la creșterea nivelului mării, ceea ce va necesita programe substanțiale de adaptare.
Prin limitarea creșterii temperaturii medii globale în conformitate cu obiectivul Acordului de la Paris putem reduce probabilitatea de a atinge valorile de prag pentru diferite elemente critice ale sistemului climatic global.
#incalzireglobala #schimbariclimatice #crizaclimatica #acorduldelaparis #temperaturiridicate #globalwarming #climatechange #climatecrisis #risingtemperatures
