2023, cel mai cald an în primele nouă luni, se apropie de atingerea pragului critic de 1,5 grade Celsius

Temperaturile globale continuă să atingă noi recorduri, marcând 2023 drept cel mai călduros an în primele nouă luni ale lui, și apropiindu-se de atingerea pragului critic de încălzire cu 1,5°C în comparație cu era preindustrială, conform informațiilor furnizate de AFP. 

De la începutul anului și până în septembrie, temperatura globală medie a depășit cu 1,4°C media din era preindustrială (1850-1900), reprezentând perioada anterioară influenței emisiilor de gaze cu efect de seră produse de activitățile umane, potrivit Serviciului pentru schimbări climatice (C2S) din cadrul Observatorului european Copernicus.

Această medie deja depășește cu 0,05°C înregistrarea anului record 2016 și ar putea crește în ultimele trei luni ale anului 2023, în special din cauza intensificării fenomenului El Nino, un eveniment meteorologic ciclic care aduce o creștere suplimentară a temperaturii și care atinge de obicei punctul culminant în jurul sărbătorilor de Crăciun.

Deși nu este sigur că 2023 va atinge pragul critic de +1,5°C, se află în proximitatea acestuia, conform directorului C3S, Carlo Buontempo. Cu toate acestea, atingerea acestui prag nu înseamnă îndeplinirea celui mai ambițios obiectiv din Acordul de la Paris, care se referă la evoluția climatică pe termen lung, pe parcursul decadelor. Potrivit Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (GIEC) mandatat de ONU, se preconizează că pragul de +1,5°C va fi atins undeva în intervalul anilor 2030-2035.

Până acum, septembrie 2023 a fost înregistrată drept cea mai călduroasă lună septembrie în întreaga lume, continuând o serie de recorduri lunare începute în luna iunie. Iulie 2023 deține recordul absolut la nivelul tuturor lunilor. Septembrie 2023 a depășit în mod semnificativ recordurile anterioare, cu o marjă extraordinară de 0,5°C în comparație cu septembrie 2020.

Această tendință de creștere a temperaturilor a avut un impact asupra tuturor continentelor, iar Europa nu a fost o excepție, înregistrând temperaturi extreme. Ploile torențiale cauzate de furtuna Daniel, probabil agravate de schimbările climatice, au devastat nord-estul Libiei și Grecia în septembrie. Zonele din sudul Braziliei și Chile au fost afectate de inundații masive în aceeași perioadă. Amazonia se confruntă în prezent cu o secetă extremă, afectând peste 500.000 de locuitori. De asemenea, gheața de la polii Pământului continuă să scadă, banchiza din Antarctica menținându-se la un nivel scăzut record pentru această perioadă a anului.

Încălzirea mărilor lumii, care absorb 90% din excesul de căldură generat de activitățile umane din era industrială, joacă un rol semnificativ în aceste observații. Temperatura medie a mărilor a atins în septembrie un nou record lunar de 20,92°C și este al doilea nivel termic după cel înregistrat în august 2023.

Aceste semnale alarmante arată că reacțiile la nivel global în fața crizei climatice sunt considerate insuficiente, iar lumea se apropie de un punct de ruptură. În acest context, Papa Francisc a emis un semnal de alarmă, subliniind importanța acțiunilor decisive în lupta împotriva schimbărilor climatice, cu două luni înaintea unei conferințe ONU despre climă considerată crucială. La această conferință, renunțarea la energia fosilă va fi un subiect central al negocierilor dificile între țări, care încearcă să găsească un echilibru între impunerile Acordului de la Paris pentru limitarea încălzirii globale și aspirațiile de dezvoltare ale lumii.

Citește și: ,,Radicalism de mediu”. Când se transformă un activist într-un vandal?

spot_img

Ultimele știri