In viitor, viata pe Terra va depinde de folosirea organismelor create artificial, care vor ajuta omenirea sa faca fata efectelor incalzirii globale si disparitiei combustibililor fosili. Teoria a fost lansata de Craig Venter, unul dintre cei mai reputati, dar si mai controversati oameni de stiinta ai momentului.
Venter, devenit celebru in anul 2000, dupa ce a anuntat ca a reusit sa descifreze codul genetic uman, si-a anuntat intentia de a dezvolta primele specii de organisme create in intregime de om.
Craig Venter intentioneaza sa dezvolte in laborator microorganisme artificiale care sa produca biocombustibili si hidrogen, dar care sa si absoarba dioxidul de carbon si alte gaze nocive din atmosfera. Microbii „verzi" vor fi capabili sa digere poluantii produsi de activitatile umane, dar pot deveni si o alternativa ecologica la actualii combustibili fosili – petrolul si carbunele.
Nou-nascutul din laborator
Institutul „J. Craig Venter" din Rockville, Maryland, a depus recent dosare de patentare pentru asa-numita „Microplasma de laborator", o bacterie artificiala creata prin sintetizarea ADN-ului. Institutul revendica proprietatea exclusiva asupra acestui revolutionar „organism sintetic cu viata autonoma, care poate creste si se poate inmulti".
Bacteria artificiala a fost creata de o echipa de cercetatori de la institut, din care face parte si laureatul Nobel pentru medicina Hamilton Smith. Dupa cinci ani de eforturi, oamenii de stiinta au reusit sa recreeze artificial virusul Phi – X174, care infecteaza bacteria E.coli. Cercetatorii au avut imediat revelatia ca pot crea in laborator intr-o saptamana orice virus cu genom redus, iar intr-o luna orice virus mare, precum Marburg sau Ebola.
Descoperire cu consecinte riscante
In scurt timp a devenit insa si foarte clar ca o asemenea tehnologie, cazuta in mainile cui nu trebuie, ar putea avea consecinte devastatoare. Vestea „nasterii" vietii artificiale a ajuns rapid la Casa Alba, iar Craig Venter a fost intrebat daca accepta ca rezultatele sale sa fie analizate de Comisia Nationala pentru Stiinta si Biosecuritate.
Cercetatorii Institutului „Craig Venter" sustin ca folosirea bacteriilor artificiale ar putea fi extinsa si in alte domenii, astfel incat organismele sa fie implicate in producerea medicamentelor, imbracamintii, uleiurilor de masina sau a plasticului. Toate aceste lucruri par de domeniul fantasticului, insa nu e deloc de neglijat faptul ca unele proiecte ale lui Craig Venter, calificate in trecut de oamenii de stiinta drept „nebunesti si imposibile", au devenit realitate.
Rivalul lui Dumnezeu
„Viitorul vietii pe aceasta planeta se bazeaza nu numai pe capacitatea noastra de a intelege si folosi moleculele, ci si pe crearea lor artificiala. Este vorba de viata creata de inteligenta umana, si nu de evolutie, in conceptia darwinista", a declarat Venter intr-un recent interviu. In opinia sa, actualele masuri luate la nivel global pentru stoparea incalzirii globale sunt prea limitate si nu speculeaza avantajele oferite de noile organisme.
Unii specialisti in biotehnologie spun ca dezvoltarea acestor organisme sintetice s-ar putea dovedi o descoperire mai importanta pentru omenire decat clonarea oitei Dolly, in urma cu 10 ani. Speriati de indrazneala faimosului lor coleg de breasla de a intra pe un taram complet necunoscut, anumiti oameni de stiinta au cerut oficiilor de patentare americane sa respinga dosarul Institutului „Craig Venter".
„Pentru prima oara, Dumnezeu are un rival. Venter si colegii sai au incalcat niste limite, iar opinia publica nu a avut sansa de a dezbate implicatiile sociale, etice si ecologice viitoare pe care le va avea crearea vietii artificiale", a declarat cercetatorul Pat Mooney, de la Institutul de biotehnologie ETC Group.
Povestea unui aventurier al geneticii
Fost surfer si veteran al razboiului din Vietnam, Craig Venter si-a castigat in ultimii 10 ani o faima greu de egalat in comunitatea stiintifica. El este fondatorul companiei Celera Genomics, devenita faimoasa dupa ce a anuntat lansarea Proiectului Genomului Uman in scop comercial.
Scopul proiectului Celera era de a crea o baza de date cu coduri genetice umane, la care viitorii clienti puteau avea acces in baza unei taxe. Ideea a fost primita foarte rau de comunitatea stiintifica, ambitionand geneticienii sa produca intreaga secventa a genomului uman pentru a fi data publicitatii pe gratis. In cele din urma, Celera a folosit ADN provenit de la cinci persoane, intre care si Craig Venter, pentru a genera secventa genomului uman.
In anul 2000, Venter si un cercetator rival, Francis Collins, de la Institutul american al Sanatatii, au facut impreuna public anuntul descifrarii genomului uman. Anuntul, facut in prezenta presedintelui american Bill Clinton, a echivalat cu un adevarat cutremur in sanul comunitatii stiintifice.
Om de stiinta cu fler comercial
Institutul pentru Cercetari Genetice (TIGR), fondat in 1992 de Craig Venter, avea sa finanteze deschiderea Institutului „J. Craig Venter" in octombrie, anul trecut. In 2005, Venter a cofondat Synthetic Genomics, o companie care incearca sa foloseasca microorganismele modificate genetic pentru a produce etanol si hidrogen ca si combustibili alternativi.
Venter este in continuare un om de stiinta controversat, in special din cauza proiectelor sale neverosimil de indraznete, dar si din cauza incapatanarii sale de a-si patenta proiectele stiintifice si de a le specula comercial. Intrebat, intr-un recent interviu acordat revistei „New Scientist", ce va face cu bacteria artificiala in cazul in care ea ar deveni un organism viabil, Venter a raspuns: „In urmatorii 20 de ani, genomurile artificiale vor deveni un mijloc standard pentru a produce aproape orice.
Industria chimica va depinde de ele, sa speram ca si industria energetica. Trebuie sa gasim neaparat o alternativa la actuala metoda de a extrage carbonul din pamant, a-l arde si apoi a-l emite in atmosfera. Aceasta e cea mai mare contributie pe care o pot avea".
Pentru mai multe informatii viziteaza Adevarul
