In ultimii ani, Romania a fost ravasita de ape, dar a suferit si de seceta, cea din acest an fiind considerata chiar mai severa decat seceta din 1946. Administratia Nationala Apele Romane (ANAR) a trebuit sa intervina in ambele situatii: la inundatii pentru a preveni si elimina efectele, iar la seceta pentru a asigura apa pentru populatie. Marius Postelnicescu, directorul general al ANAR, a punctat cateva dintre activitatile institutiei pe care o conduce, ANAR punand in practica politica de protectie a apelor promovata de Ministerul Mediului.
Care este punctul nevralgic in ceea ce priveste inundatiile?
Faptul ca autoritatile locale, si cele de acum si cele de dinainte de 1989, au construit sau au eliberat autorizatii de construire fara sa aiba un plan de urbanism, fara sa respecte un plan de aparare impotriva inundatiiilor, fara sa tina cont de hartile de risc. Au dat autorizatii de construire in zone inundabile. Acest lucru ne ingreuneaza si noua activitatea in caz de inundatii, pentru ca trebuie sa alocam mai multe fonduri si materiale pentru protectie. Daca s-ar respecta cerinta de a nu se construi in zone inundabile, iar autoritatile locale ne-ar cere si noua avizul, atunci nu s-ar mai produce astfel de pagube.
Cel de-al doilea punct nevralgic este reprezentat de calitatea apelor. Avem termen pana in 2015 sa atingem anumiti parametri de calitate. Sunt orase unde nu exista statii de epurare sau cele existente nu sunt modernizate. In aceste conditii, apele reziduale se deverseaza direct in rauri, afectand calitatea apei emisarilor. De exemplu, Bucurestiul nu are statie de epurare deloc, afectand inclusiv calitatea apei Dunarii.
Care este stadiul lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor, efectuate de Apele Romane?
Lucrarile pe care le avem se executa in grafic. Pentru acest an avem in program finalizarea a 68 de lucrari. In 2007 ne bazam pe 503 milioane de lei pentru investitii, din care 480 de la buget, iar 103 de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE). In functie de banii primiti de la minister se fac lucrarile.
Una dintre cele mai importante lucrari facute de Apele Romane este cea de pe malul drept al Prutului, la Horodistea, unde, din cauza eroziunilor de mal, Romania a pierdut mult teren in favoarea Republicii Moldova. In urma lucrarilor, aceasta pierdere s-a stopat.
Alta este la Bilciuresti, pe Ialomita, care va permite o suplimentare de debit pe toata salba de lacuri din nordul Capitalei, pana la Snagov. Snagovul are un volum de apa de 25 milioane de mc, iar restul lacurilor din amonte numai 5 milioane mc, astfel ca, in conditiile actuale nu se poate asigura necesarul de apa pentru primenirea apelor lacului Snagov. De aceea este nevoie de acest proiect. Lucrarile includ si un baraj facut de pe vremea lui Carol al ll-lea, in 1938. Termenul de finalizare este stabilit pentru sfarsitul anului 2008. Acum este trasa o teava care sa asigure un oarecare debit. Lucrarile vor cuprinde si decolmatarea lacului, fiind indepartate si algele, astfel ca se va imbunatati si calitatea apelor lacului. Lucrarile sunt finantate de la BDCE, iar statul roman asigura numai 15% din investitie.
Pentru ca la inundatiile din 2005 s-a dat vina pentru pagubele produse si pe balastiere, care este situatia acestora?
Apele Romane au facut un control tematic ce s-a finalizat la sfarsitul lunii august. S-au dat amenzi, s-au intocmit dosare penale. Dosarele penale au fost pentru cei care nu aveau autorizatie, adica excavau fara a avea asa ceva, sau pentru cei care exploatau in afara perimetrului autorizat. Am verificat balastiere si personal, pentru ca am vazut ca lucrau si noaptea; am constatat ca lucrau fara autorizatie sau nu respectau catitatea de material permisa de exploatat. Au fost multe amenzi si ridicari de autorizatii.
Cum rezolva Apele Romane cererea de agregate de rau pentru marile lucrari, precum autostrazile?
Noi nu lucram direct cu constructorii. Apeleaza la firmele care au balastiere sau la alte firme de specialitate. Poate si de aceea au inflorit firmele care se ocupa de exploatarea agregatelor minerale. Noi vrem sa diminuam extractia de material din cursurile de apa. Cel putin pe Arges situatia s-a schimbat, cea mai mare cantitate de agregate fiind extrasa din terase. Firmele inchiriaza, concesioneaza sau cumpara terenuri si exploateaza resursele. Este mai scump sa extragi agregatele minerale din terasa decat din rau, dar este politica noastra de protectie a cursurilor de apa. Vrem sa renaturam raurile si sa intervenim numai pentru lucrari de protectie impotriva inundatiilor.
Care sunt prioritatile ANAR pe care le-ati stabilit pentru perioada urmatoare?
Mi-am propus introducerea managementului calitatii de inalta tinuta, implementarea ISO 9001, in toata administratia, trecerea pe sistem de lucru IT, in retea, pentru punerea in practica a managemtulului documentelor, cresterea veniturilor, avand in vedere majorarea cheltuielor, determinate de cresterea tarifului la energie electrica, de exemplu. Mai este un punct foarte important – stabilirea patrimoniului public al statului pe care il administram, lucru ce trebuia finalizat din "90-"92. Nu exista documentatie intocmita, nici cadastrul bunurilor, nici cadastrul apelor. Legile proprietatii ne-au adus destule deservicii. Primarii nu au respectat Legea apelor si au pus in posesie diferiti proprietari si pe terenuri care sunt ale statului, in administrarea Apelor Romane.
Pentru mai multe informatii vizitati Ziua
