În fiecare an, pe 16 octombrie, țările membre ONU sărbătoresc Ziua Mondială a Hranei. Tematica din acest an propune rezolvarea problemei migrației globale prin investiții în siguranță alimentară și dezvoltare rurală. Scopul acestei zile este să facă cunoscută la nivel mondial problema celor care suferă de foamete și faptul că au nevoie de ajutor, precum și nevoia de siguranță alimentară și dietă nutritivă pentru toată populația lumii.
Ziua marchează înființarea Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO), din cadrul ONU, în 1945. În plus, evenimentul este sărbătorit pe glob de multe organizații preocupate de securitatea alimentară, precum Programul Alimentar Mondial (WFP) și Fondul Internațional pentru dezvoltarea Agricolă (IFAD). Ambele sunt agenții din cadrul ONU.
Migrația, cea mai acută de la Al Doilea Război Mondial încoace
Astăzi, mai mult ca niciodată, mulți oameni au fost forțați să-și părăsească casele, fenomen care nu a mai fost atât de acut din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, spun cei din cadrul ONU. Motivele? Creșterea conflictelor și instabilitatea politică. De asemenea, foametea, sărăcia și fenomenele meteo extreme, care sunt mai frecvente, sunt alți factori importanți care contribuie la agravarea problemei migrației.
Mai mult decât atât, veniturile a trei pătrimi din populația lumii, aflată la limita sărăciei, provin din agricultură, spune aceeași sursă.
Crearea condițiilor care să le permită tinerilor din zona rurală să rămână acasă și să se simtă în siguranță este o componentă majoră în planul oricărui guvern care încearcă rezolvarea migrației, mai spune ONU.
Foamete „zero”, obiectiv global de atins până în 2030
Potrivit ONU, ziua de 16 octombrie este o șansă ca țările membre să demonstreze că lucrează la îndeplinirea celor 17 obiective globale de dezvoltare durabilă, asumate în cadrul summitului din 2015. Atunci a fost adoptată Angenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, semnată și de România.
Al doilea pe lista Obiectivelor Globale convenite atunci este foamete „zero”. Adică, până în 2030, țările membre ONU trebuie să asigure prin politici publice eradicarea foametei, securitatea alimentară, îmbunătățirea nutriției şi promovarea unei agriculturi durabile.
„Investițiile în sistemele alimentare durabile și dezvoltare rurală înseamnă abordarea unor provocări globale majore – de la hrănirea populației lumii, aflate în creștere, la problemele ce țin de efectele schimbărilor climatice și până la rezolvarea cauzelor primare ale migrației și dislocării”, se arată în motivația ONU.
În plus, atingerea celor 17 obiective globale nu ar fi posibilă fără a pune capăt foametei și fără sisteme alimentare compatibile cu clima, cu oamenii și planeta, mai spune ONU.
Obiectivul foamete „zero”, unul realizabil
Potrivit FAO, dintre cele 129 de țări monitorizate, 72 au atins din 2015 obiectivul de a reduce la jumătate proporția de oameni care suferă de foamete.
În ultimii 20 de ani, probabilitatea ca un copil care să fi murit înainte de vârsta de cinci ani s-a redus la jumătate. De asemenea, în fiecare zi, circa 17.000 de copii sunt salvați. Totodată, din 1990, sărăcia extremă a fost redusă la jumătate, potrivit datelor ONU.
Citește și: FAO: Agricultura are un rol important în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
