Fenomenele meteo extreme, deșertificarea, problemele cu apa, solul și aerul, dependența de combustibili fosili și modul în care ne raportăm la patrimoniul natural sunt câteva dintre provocările de mediu ale României identificate de experții de mediu pentru Green Report.
„Cel mai poluant combustibil fosil este cărbunele, care nu numai că emite o cantitate impresionantă de dioxid de carbon care încălzește atmosfera, ci pune în pericol și sănătatea și calitatea vieții oamenilor din zonele miniere. În România aceștia sunt cantitate neglijată și au fost sacrificați zeci de ani pentru bunăstarea noastră. În satele de lângă carierele de cărbune problema apei potabile este considerată ceva normal – oamenii nu au apă în fântâni sau este foarte poluată din cauza distrugerii pânzei freatice. La fel de tipică este poluarea cu praf și zgură spulberate de vânt din carierele de cărbune și depozitele de cenușă”, a declarat, pentru Green Report, Ioana Ciută, Președinta Asociației Bankwatch România.
Din fericire guvernul a publicat recent proiectul legii decarbonizării, care presupune închiderea termocentralelor și a carierelor de cărbune până în 2030.
„Este o decizie pe care o așteptăm și am împins-o de mulți ani, deci, pe tema aceasta putem spune că orizontul de timp ales este cel potrivit și recomandat de știință. Este important însă cum se vor face aceste închideri pentru comunitățile locale, ca oamenii care au dus în spate toate aceste consecințe negative ale exploatării cărbunelui să fie compensați”, a precizat Ioana Ciută.
În ceea ce privește patrimoniul natural, președinte Bankwatch România consideră că nu se observă neapărat o îmbunătățire a modului în care integrăm natura. Legislația de mediu este constant amendată de fiecare dată când apare câte un proiect care sună bine pentru autorități.
„Vedem peste tot prin țară cum ariile protejate sunt invadate de hidrocentrale, se deschid diverse exploatări minerale în situri naturale, se construiesc vile în paradisuri naturale unice cum este Delta Dunării, iar exemplele pot continua. Toate acestea sunt realizate cu sprijinul Autorității de Protecție a Mediului care fie eliberează aceste autorizații fără evaluări de mediu, fie în baza unor analize de mediu care nu arată impactul, astfel că promotorii proiectelor nu sunt obligați să ia măsuri de compensare”, a mai spus Ioana Ciută.
Președinta Bankwatc România este de părere că dacă acest obicei este continuat, pe termen lung vom vedea o reducere a biodiversității și spațiilor verzi care mențin echilibrul natural și au un rol important în absorbția carbonului.
„Este nevoie de o schimbare de mentalitate pentru că strategia la nivel european este de creștere a suprafețelor ariilor naturale protejate și strict protejate, însă în România tot ce facem acum este să le distrugem pe cele existente. Cred că societatea civilă locală trebuie să fie vigilentă la aceste inițiative distructive și să caute susținere la garda de mediu sau la organizații care au capacitatea să îi ajute. Noi am format anul trecut o clinică juridică pentru dreptul mediului și am început deja să ne implicăm în cazuri la nivel local”, a punctat Ioana Ciută.
Reprezentanții Greenpeace România au subliniat faptul că războiul din Ucraina a făcut ca protecția mediului și a vieții în sine să cadă pe plan secund, iar interesele financiare să dicteze direcțiile de evoluție.
„La începutul anului am venit cu un decalog pentru România, o speranță că aceste lucruri se vor schimba pe parcursul anului 2022. Suntem la începutul lunii iunie, iar unele dintre ele par să meargă pe un făgaș pozitiv, precum proiectul pentru legea decarbonizării al Ministerului Energiei, care își propune 2030 ca anul în care să renunțăm la cărbune. Altele, nu s-au mișcat deloc, sau s-au mișcat mai rapid în sensul opus obiectivelor de mediu, precum legea offshore a zăcămintelor de gaze de la Marea Neagră”, au declarat, pentru Green Report, reprezentanții Greenpeace România.
Măsurile propuse de Greenpeace România în decalogul pentru mediu au ca scop conservarea resurselor, tranziția către surse de energie verde, protejarea categoriilor vulnerabile, investiții în infrastructură, crearea unor rețele de susținere a ecosistemelor fragile și protejarea pădurilor seculare, rezolvarea problemei deșeurilor și a poluării:
- Eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic al României până în 2030 și elaborarea de urgență a unui calendar clar pentru închiderea unităților pe cărbune.
- Tranziție justă pentru comunitățile din zonele miniere și crearea de noi oportunități de dezvoltare sustenabilă, pentru a valorifica potențialul local existent folosind la maximum finanțarea europeană disponibilă.
- Tranziție energetică orientată prioritar către eficiență energetică, interconectare, digitalizare și producerea energiei din surse regenerabile. Fără exploatarea gazelor fosile din Marea Neagră sau noi investiții în nuclear.
- Descentralizarea producției de energie. Compensarea cantitativă pentru energia produsă de prosumatori și încurajarea prin lege a dezvoltării comunităților de energie.
- Prioritizarea investițiilor pentru reabilitarea și dezvoltarea infrastructurii feroviare, a transportului public fără emisii și pentru a crea piste de biciclete.
- Eliminarea plasticului de unică folosință din lanțurile de producție. Încurajarea reducerii, reutilizării și reciclării pe scară largă, pornind de la producător până la consumatorul final. Implementarea unui model eficient de colectare și gestiune a deșeurilor deja existente prin prioritizarea sistemului de garanție returnare (SGR).
- Crearea unei Rețele Naționale de Păduri de Protecție prin reîmpădurirea a peste 500.000 hectare de terenuri degradate în zonele de câmpie și de deal, cu sprijin financiar din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
- Finalizarea îmbunătățirii SUMAL 2.0 prin implementarea unui sistem automat de alertă bazat pe folosirea imaginilor satelitare și a camerelor de supraveghere montate pe principalele drumuri forestiere.
- Finalizarea Catalogului Pădurilor Virgine și Cvasivirgine prin inventarierea și punerea sub protecție strictă a celor peste 50.000 de hectare de păduri virgine neprotejate în prezent.
- Protejarea strictă a habitatului natural pe minim 10% din teritoriul României, în concordanță cu Strategia Europeană de Protecție a Biodiversității, prin extinderea zonelor de nonintervenție din parcurile naționale existente și înființarea unei rețele de parcuri naturale în jurul și în interiorul marilor aglomerări urbane.
