Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU) se sărbătoreşte la 29 septembrie. Marcarea acestei zile trage un semnal de alarmă la nivel global asupra necesităţii de a transforma şi reechilibra modul în care sunt produse şi consumate alimentele. La nivel declarativ, România a făcut niște pași pentru diminuarea risipei, însă în acest moment legislația în vigoare nu are norme de aplicare, ceea ce face dificilă sau imposibilă implementarea.
România nu a adoptat normele metodologice de aplicare a legii privind reducerea deșeurilor alimentare, care include prevenirea generării de deșeuri alimentare, pe lângă metodologia sau standardul pentru definirea criteriilor de ISD și de transformare în subprodus, care poate fi compostat și utilizat ulterior în agricultură sau în biogaz. De asemenea, normele metodologice de aplicare a legii privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile nu au fost încă emise.
Potrivit Strategiei pentru economia circulată publicate de Guvern săptămâna trecută, în 2020, România a produs alimente, băuturi și produse din tutun în proporție de 24%, fiind cel mai mare sector de producție din țară. „Sectorul reprezintă 5% din PIB, în timp ce ocuparea totală a forței de muncă în acest sector este de doar 2,5%. Se estimează că peste 4,5 milioane de români întâmpină dificultăți în achiziționarea hranei zilnice, în timp ce risipa alimentară este de 2,55 milioane de tone în fiecare an. Cel mai mare potențial de circularitate în acest sector poate fi atins prin reducerea deșeurilor alimentare, etichetarea ecologică, ambalajele ecologice și sistemele de REP de ambalaje, precum și prin valorificarea deșeurilor alimentare prin compostare”, se arată în document.
Guvernul recunoaște că generarea de deșeuri alimentare este ridicată, iar colectarea separată și reciclarea biodeșeurilor rămâne redusă.
Pe baza raportului din 2019 din cadrul proiectului Bioregio, cantitatea anuală de deșeuri alimentare din România corespunde la 129 kg pe cap de locuitor. „În comparație, cantitatea de deșeuri alimentare din Franța este de numai 29 kg pe cap de locuitor. Conform unui studiu al AEM102, biodeșeurile reprezintă cea mai mare componentă a deșeurilor municipale din Europa, până la 34%. În România, această pondere este de peste 50%, corespunzând la aproape 150 kg pe cap de locuitor în 2017. În același timp, deșeurile alimentare reprezintă aproximativ 67% din deșeurile biologice municipale, restul fiind deșeuri de grădină. În 2020, în România au fost reciclate doar 18 kg de biodeșeuri pe cap de locuitor, ceea ce corespunde la doar 6% din deșeurile municipale, în comparație cu media UE de 90 kg pe cap de locuitor. Ca urmare, majoritatea biodeșeurilor sunt eliminate în depozitele de deșeuri fără a fi utilizate ca material secundar și generând niveluri ridicate de emisii de GES”, se mai arată în aceeași Strategie.
O propunere de modificare a legii se află însă în Senat și a fost semnată de aproape toate partidele parlamentare. Aceasta ar presupune noi metode de raportare și distribuție a alimentelor pe cale să fie risipite.
Ziua Internațională de conștientizare a risipei
În 2019, la cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, a fost desemnată ziua de 29 septembrie drept Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (Rezoluţia A/RES/74/209), astfel fiind recunoscut rolul fundamental pe care îl are producţia durabilă de alimente în promovarea securităţii şi nutriţiei alimentare, potrivit www.un.org. Fără îndoială, această nouă zi internaţională se confruntă cu o mulţime de provocări pentru atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte „consumul şi producţia responsabilă”, pentru ca foametea să nu mai existe şi, totodată, împotriva schimbărilor climatice.
Reducerea pierderilor şi a deşeurilor alimentare este esenţială într-o lume în care numărul persoanelor afectate de foamete a crescut, începând din 2014, iar tone de alimente comestibile au fost pierdute sau irosite zilnic. Atunci când alimentele sunt pierdute sau irosite, toate resursele folosite pentru a le produce – incluzând apa, pământul, energia, forţa de muncă şi capitalul – se irosesc. În plus, eliminarea pierderilor de alimente şi a deşeurilor în depozitele de deşeuri duce la emisiile de gaze cu efect de seră, contribuind la schimbările climatice.
O treime din alimentele produse pentru consumul uman sunt pierdute sau irosite la nivel global, în timp ce peste 820 de milioane de oameni din lume continuă să sufere de foame în fiecare zi. Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente duce la estomparea sărăciei şi a foametei, potrivit www.fao.org. Dacă am putea salva o pătrime din alimentele pierdute sau irosite în prezent, am putea hrăni milioane de oameni înfometaţi în întreaga lume şi, în ceea ce priveşte schimbările climatice, daunele vor fi reduse, ţinând cont de faptul că, în prezent, pierderea şi risipa de alimente este responsabilă de aproximativ 7% din emisiile globale de gaze cu efect de seră şi aproape 30% din terenurile agricole ale lumii sunt ocupate, în prezent, pentru a produce alimente care nu sunt consumate niciodată, potrivit www.un.org.
Având în vedere creşterea populaţiei la nivel global, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte nevoia urgentă de a folosi cantităţile mari de alimente pierdute şi irosite pe tot globul, subliniind riscurile care implică şi schimbările climatice, durabilitatea agriculturii, mijloacele umane de trai şi aprovizionarea cu alimente. Reducerea pierderilor şi a deşeurilor alimentare este, de asemenea, menţionată în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă şi în special în Obiectivul 12.3, care solicită reducerea la jumătate a deşeurilor alimentare pe cap de locuitor la nivel de retail şi consumator, precum şi reducerea pierderilor de alimente pe parcursul producţiei şi aprovizionării lanţurilor de magazine.
Citește și: 73% dintre restaurantele din România se confruntă cu risipa alimentară
