Rețeaua ZERO WASTE România și organizația Salvați Fărcașa cer autorităților publice centrale să renunțe la planul de a construi o groapă de gunoi în comuna Fărcașa, din județul Maramureș. Reprezentanții lor susțin că proiectul „ar distruge peste 30 de hectare de pășune, ar afecta negativ pânza freatică, agricultura, apicultura și potentialul eco-turistic al zonei”.
Petiția este adresată Președintelui Klaus Iohannis, Premierului Dacian Cioloș, Ministrului Mediului – Cristiana Pașca Palmer, Ministrului Fondurilor Europene – Carmen Aura Răducu și Ministrului Dezvoltării Regionale – Vasile Dîncu.
Inițiatorii ei susțin că: „proiectele SMID (Sistem de management integrat al deșeurilor) finanțate prin POS MEDIU, cum este și cel de la Fărcașa, sunt clonate în toata țara și au fost concepute fără a ține cont de prioritizarea ierarhiei deșeurilor impuse de directivele Uniunii Europene. Îngroparea și arderea deșeurilor, cu sau fără recuperare de energie, sunt metode depășite, poluatoare și extrem de costisitoare.”
Conform Eurostat, România depozitează la gropile de gunoi 82% din cantitatea de deșeuri generate, mult peste media europeană de 28%. Țara noastră este depășită doar de Letonia (92%), Malta (88%) și Croația (83%). Datele prezentate de Eurostat au fost actualizate pentru anul 2014, însă datele referitoare la România sunt pentru anul 2013.
Rata mică de reciclare este doar unul dintre motivele pentru care cele 2 organizații au inițiat petiția. Reprezentanții lor susțin că proiectul „va distruge un sistem funcțional de reciclare care poate fi promovat ca model de bune practici pentru România și va determina relocarea, cu camionul, a trei gropi de gunoi istorice construite în anii 60; că va afecta pânza freatică aflată la o adâncime mult prea mică pentru un proiect de o asemenea avengură; că va descuraja cetățenii în implemetarea strategiilor responsabile față de mediu și că va reduce valoarea capitalului natural și patrimonial al zonei, prin aducerea unor factori de poluare cu impact negativ major asupra mediului, sănătații populației și economiei locale”.
Până acum, petiția a fost semnată de peste 1.000 de persoane.
