WWF-România atrage atenția asupra unui declin alarmant al faunei sălbatice din România, cu efecte devastatoare asupra biodiversității și sănătății ecosistemelor.
Specii emblematice precum ursul brun, râsul, lupul, zimbrul, vidra și sturionul se confruntă cu amenințări grave, printre care schimbările climatice, braconajul, tăierile ilegale, utilizarea excesivă a pesticidelor și fragmentarea habitatelor.
WWF [World Wildlife Fund sau Fondul Mondial pentru Fauna sălbatică, n.red] spune că, în România, fauna sălbatică și sănătatea ecosistemelor sunt grav afectate de utilizarea excesivă a pesticidelor, agricultura intensivă, braconaj, tăieri ilegale, poluare cu plastic și infrastructură nesustenabilă.
Decizii controversate, precum legea recentă care permite vânătoarea la trofeu pentru urși, ignorând recomandările științifice, amplifică aceste probleme, punând interesul politic înaintea protecției mediului.
„Speciile sălbatice suferă din cauza fragmentării habitatelor, iar întreruperea coridoarelor ecologice generează conflicte, inclusiv accidente între animale și vehicule.”
a explicat Dr. Cristian-Remus Papp, Manager Național Specii Sălbatice și Arii Protejate la WWF-România.
„De asemenea, schimbările climatice influențează tiparele de hrănire și comportamentele animalelor, crescând riscurile de conflict între om și natură”, a mai spus acesta.
Pierderea biodiversității și efectele asupra sănătății umane
Declinul faunei sălbatice afectează funcționarea optimă a ecosistemelor naturale, avertizează WWF-România.
Distrugerea habitatelor și utilizarea nesustenabilă a resurselor naturale au consecințe severe, de la limitarea accesului la resurse vitale, precum apa curată, până la degradarea sănătății mentale și fizice a populației.
Pe lângă presiunile asupra mediului, agricultura intensivă, utilizarea exesivă a pesticidelor, poluarea cu plastic și infrastructura nesustenabilă contribuie la declinul speciilor protejate.
Dezvoltarea rețelelor de drumuri și autostrăzi fragmentează ecosistemele, izolând populațiile de animale sălbatice și crescând riscul de consangvinizare.
Proiectele de infrastructură, precum barajele, blochează migrarea speciilor de pești precum sturionii, afectând nu doar fauna, ci și serviciile ecosistemice esențiale.
Conform Eurostat, cantitatea pesticidelor puse pe piața din România s-a cifrat, în 2022, la aproximativ 8.000 de tone.
Comisia Europeană avertizează că utilizarea excesivă și alte utilizări necorespunzătoare ale pesticidelor pot avea un impact negativ asupra solului, apei și biodiversității agricole.
De asemenea, utilizarea lor poate avea efecte dăunătoare asupra mediului, sănătății plantelor, animalelor și oamenilor. Din acest motiv, introducerea pe piață și utilizarea pesticidelor sunt strict reglementate de normele UE privind pesticidele.
Ca parte a strategiei „De la fermă la consumator” – unul dintre pilonii centrali ai Pactului Verde European – Comisia Europeană își propune obiective mai ambițioase pentru utilizarea durabilă a pesticidelor.
Unul dintre aceste obiective este ca, până în 2030, utilizarea și riscul asociat pesticidelor chimice, precum și utilizarea pesticidelor mai periculoase în UE, să fie reduse cu 50%.
Potrivit datelor Comisiei Europene:
- În primii cinci ani (2018-2022), utilizarea și riscul asociat pesticidelor chimice au scăzut cu 46% față de perioada de referință 2015-2017.
- Între 2021 și 2022, reducerea utilizării și riscului pesticidelor chimice, comparativ cu perioada de referință, a fost de 12%.
- În aceeași perioadă (2018-2022), utilizarea pesticidelor mai periculoase a scăzut cu 25% față de perioada de referință 2015-2017.
- Între 2021 și 2022, reducerea utilizării pesticidelor mai periculoase, comparativ cu perioada de referință, a fost de 4%.
- Tendințele descrescătoare din primii cinci ani indică faptul că ambele obiective de reducere cu 50%, prevăzute în strategia „De la fermă la consumator”, pot fi atinse până în 2030.
Eforturi de conservare și apeluri la acțiune
WWF-România a obținut succese importante, cum ar fi reintroducerea zimbrilor în sălbăticia Munților Țarcu, unde populația a depășit 200 de exemplare, și reducerea conflictelor om-urs la Băile Tușnad, primul oraș „bear smart” din Europa.
Cu toate acestea, organizația avertizează că aceste realizări nu sunt suficiente pentru a opri declinul biodiversității.
„Viitorul copiilor noștri depinde de un mediu sănătos. Este timpul să acționăm pentru a proteja fauna sălbatică și natura. Fără implicarea noastră activă, vom moșteni o natură degradată, lipsită de stabilitate și bogăție”, a declarat Hanny Bratu, Public Engagement and Resource Mobilization Director WWF-România.
Organizația lansează campania „Mama Natură are nevoie de mame și tați”, un apel la responsabilitate și empatie pentru a asigura un viitor durabil.
Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF-România, subliniază:
„Refacerea râurilor și a habitatelor naturale nu este doar esențială pentru biodiversitate, ci și pentru combaterea inundațiilor și a secetei, probleme tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice.”
WWF-România face apel la autorități, comunități și cetățeni să prioritizeze soluțiile sustenabile și protecția biodiversității, pentru a asigura un echilibru între dezvoltare și conservarea naturii. Numai prin măsuri coordonate și strategii pe termen lung, România poate deveni un exemplu de succes în protecția mediului.
