WWF alături de mediul academic, ONG-uri, autorități și reprezentanți din industria lemnului au dezvoltat un plan, numit „Viziunea 2020 – 2030 de dezvoltare a politicilor forestiere din România”, menit să ofere siguranță pădurarilor și să protejeze pădurile. Printre soluțiile propuse se numără controlul lemnului la ieșirea din pădure și amprenta digitală a camionului.
„Sistemul actual de control bazat pe „marcă” și „cioate” trebuie transformat urgent într-unul axat pe controlul primei plasări pe piață a lemnului și utilizarea amprentei transportului de lemn. În acest mod, atât pădurile, cât și pădurarii vor fi în siguranță”, a transmis organizația într-un comunicat.
În România anului 2019, sistemul de control și cel de valorificare a masei lemnoase este același ca înainte de 1989.
„Acum înțelegem că sistemul bazat pe marcarea și paza arborilor în pădure nu este soluția. Din contră, este parte a problemei, pentru că impune paza a miliarde de arbori în pădure, iar ca măsură de control găsirea de cioate nemarcate în 7 milioane de hectare”, spune Radu Melu, coordonatorul național al departamentului Păduri la WWF România.
În momentul actual, legea creează un cadru ideal pentru hoții de lemne
În cazul tăierilor ilegale, hoții de lemne trebuie să fie prinși în flagrant, să fie găsite cioatele produse și să depășească pragul valoric de 5 mc la o intervenție, explică WWF. Dacă nu se îndeplinesc cumulativ toate aceste condiții, primesc o amendă contravențională și lemnul este confiscat. De cele mai multe ori, condițiile nu pot fi îndeplinite, pentru că cioatele, marcate sau nemarcate, nu sunt probe concludente în instanță când vine vorba de volumul și calitatea lemnului.
„Vindem lemnul cântărit la ochi, în pădure, unde eroarea standard admisă legal depășește ± 20%. Nu știm exact cât lemn vindem atunci când vindem copacii din pădure. Și să estimăm valoarea lemnului poate fi și mai dificil de făcut, pentru că un arbore poate să pară perfect, dar să fie putred la interior și atunci va fi încadrat în altă clasă”, explică Melu.
Pe scurt, sistemul actual permite să fie scos din pădure mai mult lemn și de o calitate mai bună decât apare pe hârtie, decât a fost estimat.
Soluțiile, la îndemână
Toate aceste lacune pot fi rezolvate rapid, prin trecerea la un sistem axat pe controlul volumelor materialelor lemnoase ce ies din pădure la prima plasare pe piață. O singură determinare exactă a volumului si o verificare comună de către administrator și operator, în punctul declarat de intrare în piață. Volumele sunt înregistrate în SUMAL – Wood tracking, iar în baza acestor cantități operatorul va plăti administratorului /proprietarului lemnul.
În plus, pentru evitarea transportului dublu, se poate lua în considerare amprenta digitală specifică fiecărui transport de lemne. Mai exact, înainte de plecare, fiecărei sarcini de lemn i se identifică amprenta digitală printr-un soft și, ulterior, orice control efectuat pe drum va include și compararea formei transportului de lemn cu cea inițială.
„Principiul este asemănător cu cel folosit în criminalistică la identificarea amprentelor umane și este extrem de simplu și expeditiv de folosit de către operatori. Astfel, cei tentați să încalce legea pot fi cu ușurință trași la răspundere, pentru că pot fi prinși în fapt și sancționați în mod corespunzător. Practic, orice depășire de volum la introducerea lemnului pe piață este considerat furt și atrage răspunderea penală”, explică WWF.
Sistemul lacunar actual pune în pericol și pădurile cu valoare ridicată de conservare. Pentru a le proteja de tăierile iresponsabile, WWF a lansat campania „Împreună salvăm pădurile valoroase ale României”, prin care oricine poate salva pădurile trimițând un SMS cu „PANDA” la 8844. Astfel, cu fiecare sms trimis pentru a dona 2 euro pe lună vor fi salvați 50 de mp de pădure de tăierile iresponsabile.
