Dezvoltarea sistemului de navigatie pe Dunare, asa cum a fost planificata de expertii Uniunii Europene, este prea costisitoare si nu se justifica la nivelul beneficiilor, concluzioneaza un studiu realizat de Centrul Ungar pentru Economia Mediului (MAKK), in parteneriat cu Fundatia Internationala World Wide Found (WWF).
Conform unui comunicat emis de WWF, din cei 1.000 de kilometri vizati de planurile UE pentru constructia canalului de navigatie pe fluviul Dunarea, 67% reprezinta arii protejate prin programul Natura 2000.
Documentul arata ca urmarile negative ale lucrarilor pentru construirea unui canal navigabil pe Dunare sunt mult mai mari decat beneficiile asteptate de la un asemenea proiect. Pe langa cresterea riscurilor de indundatii, distrugerea habitatului pentru numeroase specii si reducerea resurselor de apa potabila, reprezentantii WWF spun ca lucrarile de canalizare a Dunarii vor avea si efecte negative pe plan economic. Acestea vor fi in special resimtite de cetatenii care contribuie cu taxe si impozite la venitul UE. Orieta Hulea, coordonatorul Programului Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, in cadrul WWF Romania, atrage atentia asupra acestor urmari: "Contribuabilii vor trebui sa plateasca de doua ori canalizarea Dunarii. O data pentru finantarea proiectelor ineficiente de dezvoltare a infrastructurii si o data pentru costurile asociate pierderii functiilor naturale ale fluviului".
Mai mult chiar, reprezentantii WWF sustin inutilitatea unei constructii de o asemenea anvergura si prin prisma faptului ca fluviul vizat nu reprezinta un obiectiv industrial strategic, intrucat nu traverseaza zone in care activitatea economica sa fie infloritoare. De aceea, comparand eficienta economica a unui canal pe Dunare cu eficienta canalului deja existent pe fluviul Rin, specialistii de la WWF afirma ca "cele mai optimiste scenarii de dezvoltare economica prevad pe Dunare un volum de transport sub 10% din volumul transporturilor care se realizeaza pe Rin".
Reprezentantul WWF se pronunta cu vehementa asupra implicatiilor proiectului UE: "O analiza atenta releva faptul ca protectia mediului si identificarea unor solutii de transport durabile sunt factori de interes secundar pentru planurile actuale ale UE de dezvoltare a navigatiei pe Dunare".
Orieta Hulea denunta proiectul de infrastructura ca fiind condus doar de motivatia obtinerii unei finantari de la UE, in conditiile in care, spune ea, "o crestere a volumului transporturilor pe Dunare s-ar putea realiza doar daca zonele pe care fluviului le traverseaza s-ar dezvolta, spre exemplu, la nivelul zonei Ruhr, centrul industrial al Germaniei".
Nu adancimea mica a fluviului este cea care impiedica dezvoltarea transportului pe Dunare, sustine Hulea. In schimb, "colaborarea eficienta cu alti furnizori de transport, armonizarea legislatiei si a solutiilor tehnice, conditii atmosferice si o prognoza meteo favorabile sunt factorii care pot, intr-adevar, sa influenteze dezvoltarea transportului pe Dunare", precizeaza reprezentantul WWF.
