Adoptarea noului Cod Silvic promite modernizarea sectorului forestier, dar lasă în continuare numeroase întrebări fără răspuns. Cu toate că legea introduce concepte noi, esențiale pentru o silvicultură durabilă, deciziile cruciale privind combaterea exploatărilor ilegale, trasabilitatea lemnului și valorificarea superioară a acestuia sunt amânate pentru viitor. Implementarea concretă a reformelor depinde acum de viitorul Guvern și de legislația subsecventă, care presupune emiterea a peste 30 de Hotărâri de Guvern și Ordine de Ministru.
Inițiativa, susținută de Guvern ca parte a reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Strategia Națională pentru Păduri 2030, avea ca scop îmbunătățirea mecanismelor de combatere a exploatărilor ilegale, creșterea eficienței gestionării forestiere și consolidarea principiilor sustenabilității.
Totuși, adoptarea sa în această formă este criticată de WWF România, care subliniază că reforma este incompletă și nu reușește să adreseze marile probleme ale silviculturii românești.
„Cum va arăta silvicultura după acest nou Cod Silvic? Putem doar să sperăm, întrucât se poate construi. Singura certitudine pe care o avem însă acum este că mult așteptata reformă pentru simplitate și eficiență în administrarea pădurilor a fost, deocamdată, ratată”,
a declarat Radu Vlad, managerul programelor de păduri și proiecte regionale la WWF-România (Fondul Mondial pentru Natură).
„Dacă Parlamentul nu a demonstrat suficientă voință și înțelegere, speranța noastră este ca viitorul Guvern să ducă la bun sfârșit reformele asumate. Suntem pregătiți să susținem acest proces până când direcțiile strategice asumate prin Strategia Națională pentru Păduri vor deveni realitate”, a mai spus Radu Vlad.
Neajunsuri majore ale Codului Silvic
- Sistemul de control al lemnului rămâne ineficient
În continuare, se pune accent pe marcarea arborilor în pădure, în loc de monitorizarea strictă a volumului de lemn introdus pe piață. WWF-România susține că instituirea plăților pentru lemnul contractat și recoltat trebuie să se bazeze exclusiv pe cantitățile declarate la prima introducere pe piață, și nu pe estimări. Aceasta este o măsură esențială pentru reducerea exploatărilor ilegale. - Retrocedări haotice și riscul comercializării Romsilva
Codul pregătește retrocedarea unor păduri care au aparținut statului, ceea ce poate duce la procese juridice complexe și pierderi pentru patrimoniul forestier. Mai mult, transformarea Romsilva într-o societate comercială pune în pericol obiectivele publice, orientând activitatea către maximizarea profitului, în detrimentul conservării biodiversității și gestionării durabile. - Trasabilitatea lemnului rămâne neclară
Codul nu oferă o arhitectură clară pentru sistemul de trasabilitate a lemnului. Fără reglementări precise, riscurile exploatărilor ilegale rămân semnificative. WWF-România solicită ca aceste aspecte să fie incluse în Hotărârile de Guvern pentru Sistemul Informațional Integrat pentru Păduri. - Valorificarea superioară vag definită
Definirea largă a valorificării lemnului nu încurajează utilizarea sortimentelor în produse cu valoare adăugată mare și durată lungă de viață. Fără promovarea principiilor utilizării în cascadă, presiunea asupra pădurilor va continua să crească, în loc să se asigure o exploatare eficientă și sustenabilă.
Oportunități oferite de Codul Silvic
Cu toate acestea, Codul Silvic introduce câteva elemente pozitive, care pot contribui la dezvoltarea unui sistem forestier modern și sustenabil:
- Consolidarea principiilor de gestionare durabilă a pădurilor, promovând biodiversitatea, reziliența și rolul pădurilor în limitarea schimbărilor climatice.
- Introducerea unor noi metode de conservare, cum ar fi arborii habitat, insulele de îmbătrânire și conectivitatea ecologică, care protejează biodiversitatea și ecosistemele naturale.
- Recunoașterea comunităților dependente de pădure, prin crearea unui cadru legal care le facilitează accesul la resurse.
- Gestionarea terenurilor mozaicate silvo-pastorale, o măsură menită să protejeze peisajele naturale și să sprijine dezvoltarea durabilă a comunităților rurale.
Propunerile WWF pentru o implementare eficientă
WWF-România a propus mai multe măsuri pentru a corecta lacunele din Codul Silvic:
- Trasabilitatea lemnului – Crearea unui sistem digital pentru identificarea unicității transporturilor de lemn brut și includerea acestor cerințe în Regulamentul de Valorificare a Lemnului.
- Gestionarea Romsilva – Revizuirea indicatorilor de performanță pentru a include obiective de interes public și protejarea obligațiilor sociale și de mediu.
- Prelucrarea superioară a lemnului – Instituirea unor cerințe clare care să încurajeze utilizarea în produse cu valoare economică mare și durată lungă de viață, reducând presiunea asupra pădurilor.
- Protecția comunităților locale – Prioritizarea accesului acestora la resurse și dezvoltarea unui sistem clar de recunoaștere a drepturilor lor.
Concluzii:
Așa cum subliniază și organizațiile de mediu, noul Cod Silvic este, deocamdată, un compromis: un pas înainte pe hârtie, dar o oportunitate ratată în realitate. În loc să aducă reformele decisive de care România avea nevoie pentru a combate exploatările ilegale și pentru a transforma gestionarea pădurilor într-un model de sustenabilitate, Codul pasează responsabilitatea către viitorul Guvern. Este o tactică veche, în care promisiunile sunt lăsate pe mâinile altora, iar reformele reale rămân la nivel de intenție.
Politic, acest Cod spune multe despre cum funcționează lucrurile: prea multe interese, prea puțină viziune. Amânarea deciziilor importante și lipsa de claritate legislativă riscă să perpetueze problemele deja cronice ale silviculturii. Este un mesaj descurajant pentru cei care luptă pentru protejarea pădurilor și o lecție dură pentru toți cei care încă mai cred în schimbări rapide și eficiente.
Viitorul Guvern are ocazia de a transforma aceste linii generale într-o strategie coerentă, sprijinită de o legislație clară și de voință politică reală.
Întrebarea rămâne însă: vor avea curajul și determinarea să facă asta? Sau pădurile vor continua să fie sacrificate pe altarul intereselor de moment? România așteaptă răspunsuri. Pădurile nu mai pot aștepta.
CITEŞTE ŞI:
Noul Cod Silvic a fost adoptat de Parlament. Legea merge la promulgare
#noulcodsilvic #legislatiesilvicultura #Romanianforestrylaw #trasabilitatealemnului #criticicodsilvic #padurileromaniei
