Procesul de decizie privind relocarea sau recoltarea (împușcarea) urșilor este total lipsit de transparență, susțin reprezentanții WWF România, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu.
Aflăm din presă și nu de pe site-ul Ministerului că “până la această oră, s-au înregistrat 94 de solicitări de intervenţie în cazul unor urşi care puneau în pericol oamenii sau provocau pagube în gospodării. Dintre acestea, doar 22 aveau documentaţia completă şi au fost aprobate”, se precizează în textul documentului.
În aceste condiții organizația de mediu solicită ministerului transparentizarea procesului de acordare a derogărilor, prin publicarea fiecărui dosar prin care se solicită derogarea și respectiv a rapoartelor de relocare/ recoltare pe site-ul Ministerului Mediului, dosar din care să reiasă clar necesitatea și motivele care stau la baza propunerii derogării și completarea textului Ordinului cu destinația animalelor împușcate, inclusiv a părților acestora care ar putea fi valorificate în urma unor posibile partide de „vânătoare la trofeu”.
WWF trage un semnal de alarmă: Numărul urșilor din România, dictat de interesele de vânătoare
De asemenea, organizația de mediu reamintește faptul că, în acest moment, nu există un recensământ credibil care să justifice împușcarea animalelor sălbatice protejate.
Cu toate acestea, la Art. 1. alin. (1) din Ordinul de Ministru nr. 1169 din data de 04.09.2017 se menționează ca „… măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menținerii populațiilor speciilor menționate într-o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural…”. Însă pentru determinarea stării de conservare nu există suficiente date valide și credibile din punct de vedere științific”, se mai arată în documentul adresat ministrului Mediului.
[box type=”info” ]
WWF solicită abrogarea Ordinului de Ministru nr. 1169/ 04.09.2017, fie modificare acestuia
• Setarea și respectarea unui termen clar pentru realizarea unui recensământ real al populațiilor de animale sălbatice protejate, folosind cele mai noi și eficiente metode ștințiifice, care să stea la baza dezvoltării strategiei pentru managementul animalelor sălbatice protejate;
• Alocarea de fonduri pentru achiziția de sisteme eficiente de prevenire și protecție a culturilor/șeptelului;
• Eficientizarea sistemului de compensare a pagubelor;
• Suport financiar și asistență medicală gratuită pentru persoanele rănite de urși bruni;
• Inițierea unui dialog între toți factorii interesați, inclusiv cu reprezentanții comunităților locale afectate de prezența urșilor bruni;
• Alocarea unei sume necesare gestionării corespunzătoare a populațiilor de carnivore mari;
• Demararea urgentă a unei campanii de informare și educare a publicului cu privire la importanța carnivorelor mari.
[/box]
De ce se ajunge uneori la un conflict între comunități și urși
În România există 40% din populația de urs brun din Europa (exceptând Rusia). Ursul brun este strict protejat la nivel european și național prin Directiva Habitate. Vânătoarea este foarte bine reglementată și este posibilă doar pentru controlul populației. Aceasta ar trebui aplicată în cazul urșilor-problemă ce generează conflicte repetate sau pun în pericol real sănătatea și integritatea oamenilor. Utilizarea de capcane pentru prinderea și uciderea animalelor are o istorie îndelungată, însă începând cu anul 1992, odată cu instituirea Directivei Habitate, este ilegală în statele membre UE. În România, vânătoarea urșilor pentru trofee este interzisă.
[box type=”info” ]
Principalele probleme care au condus la nivelul actual al conflictelor cu carnivorele mari în România:
Un sistem de management cinegetic orientat în special către profit economic și nu spre conservarea speciilor de carnivore sau evitarea conflictului om-urs.
Intruziunea și deranjul provocat de om în habitatul carnivorelor mari, inclusiv culegerea exagerată a fructelor de pădure și a altor surse de hrană pentru urși.
Fragmentarea și reducerea habitatelor carnivorelor mari (prin infrastructura liniară de transport, dezvoltarea rezidențială, dezvoltarea infrastructurii turistice și de vizitare etc.).
Gestionarea precară a deșeurilor menajere, în special în comunitățile rurale din proximitatea zonelor populate cu carnivore mari.
Lipsa susținerii și promovării implementării unor măsuri adecvate de prevenire a conflictelor (inclusiv faptul că SUAS-ul a rămas doar un document scris).
[/box]
 urșilor este total lipsit de transparență, susțin reprezentanții WWF.){kind=link}