Wikileaks dezvaluie ca natiunile se bat pe resursele din Arctica – petrol, gaze naturale si chiar rubine – in timp ce gheturile se retrag. Documentele dezvaluie detalii despre tensiunile dintre natiunile care sunt la granita cu Arctica, in special, dintre SUA, Canada si Rusia.
Mai mult, indica situatii incrancenate chiar in interiorul NATO, iar cativa ambasadori sunt ingrijorati ca goana dupa resurse – Institutul Geologic pentru Studii Geologice din SUA (USGS) estimeaza ca exista tot atata petrol in largul coastelor Groenlandei cat exista in Marea Nordului – va da nastere unui conflict militar in viitorul apropiat, potrivit treehugger.com.
Greenpeace a analizat dezvaluirile WikiLeaks pe tema aceasta si au tras urmatoarele concluzii:
– Documentul 12958 prezinta detalii despre o conversatie intre diplomatii americani si ministrul danez de externe de la acea vreme. Ei discuta despre intarzierile din partea americana asupra unei ratificari pentru o conventie maritima cheie. „Daca voi (americanii – n.r. ) nu va bagati atunci noi ceilalti vom avea mai mult de exploatat in Arctica.“
– Documentul 248929, din 2010, il citeaza pe Dmitriy Rogozin, ambasadorul NATO al Rusiei, spunand: „Secolul 21 va fi cel al luptei pentru resurse, iar Rusia nu va fi infranta in aceasta lupta… NATO si-a dat seama de unde bate vantul. De la nord.“
– Documentul 129049, din 2007, dezvaluie cum SUA se pozitioneaza pentru a profita de petrolul aflat in largul Groenlandei. Cum independenta Groenlandei se contureaza tot mai mult la orizont, SUA are o oportunitate unica de a trasa circumstantele in care se naste o natiune independenta. Potrivit documentului, SUA are mari interese economice in Groenlanda, de aceea se cere instalarea unei baze americane mici si sezoniere in capitala Groenlandei cat mai curand posibil. Astfel vor putea fi satisfacute investitiile comerciale americane, prezenta strategica militara americana si noile interese politice si stiintifice.
– Documentul 208631, din 2009, arata faptul ca SUA crede ca „in spatele politicii rusesti pentru Arctica sunt doua potentiale beneficii, nascute in contextul incalzirii globale: perspectiva pentru o ruta maritima fara gheata (chiar si sezoniera) intre Europa si Asia, si bogatia resurselor de petrol si gaz, ascunse sub fundul marii Arctice… In ciuda eforturilor de renastere a a relatiilor ruso-americane vis-a-vis NATO si SUA. In aprilie 2008, Amiralul Vladimir Vysotsky, comandatul suprem al Marinei Rusesti, a declarat: „Desi acum in Arctica este pace si stabilitate, nu putem exclude ca, pe viitor, va avea loc o redistribuire a puterii, chiar si o interventie armata…
Cursa pentru Arctica s-a accelerat in 2007 cand un submarin a plantat un steag rus pe fundul marii, sub Polul Nord. Sursele Wikileaks dezvaluie ca un oficial rus le-a spus americanilor ca a fost o miscare deliberata, facuta de Kremlin.
In timp ce natiunile se bat pentru resursele naturale, Arctica sufera, iar ecologistii protesteaza. Distrugerea Polului Nord pentru petrol este criticata de asociatiile pentru protectia mediului.
"In loc sa vada topirea gheturilor din Arctica ca pe un efect dezastruos al schimbarilor climatice, companiile petroliere precum Cairn se napustesc sa extraga combustibilii fosili care au dus la aceasta topire", a spus unul din membrii Greenpeace, Ben Ayliffe, pentru BBC News. Arctica ar fi distrusa daca ar avea loc o deversare de petrol.
Unii experti cred ca ce se intampla acum in Arctica este ca batalia pentru Africa din secolul 19, cand natiunile europene se intreceau pentru a exploata resursele continentului negru.
In Arctica nu este insa doar o cursa pentru resurse, ci si pentru noi rute, care ii vor ajuta pe cei din nordul Europei sa ajunga mai repede in Orientul Indepartat.
Sursa foto: flickr.com
