Votul pentru Legea Compostului, amânat pentru luni, 6 iulie, a anunțat, marți, Zero Waste România. Organizația a lansat un apel la mobilizare și a atras atenția asupra faptului că deputații din Comisia de Mediu se pregătesc să voteze marți, 30 iunie 2020, legea compostului, având la bază Proiectul de Lege privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile, PL-x 41/2020. În realitate, în forma propusă, sub masca grijii față de mediul înconjurător, aceasta este de fapt o lege a pseudocompostului – compus periculos pentru animale și om, potrivit, cel mult, pentru acoperirea gropilor de gunoi, nici într-un caz ca fertilizator pentru sol, pentru că este toxic.
Unul dintre aceste amendamente propune utilizarea ca „îngrășământ” în agricultură, inclusiv în agricultura ecologică, a compostului obținut din deșeuri biodegradabile colectate în amestec. În plus, colectarea în amestec a biodeșeurilor contravine Directivei UE WFD 2018/851, art.22, care prevede colectarea separată la sursă, obligatorie până în 2023.
Compostul este un material stabil, fără mirosuri puternice sau deranjante, bogat în humus şi materie organică, în proteine şi în hidraţi de carbon provenind din procesul de compostare a deşeurilor biodegradabile.
Numeroase studii, dar și practica, arată că doar separând resturile alimentare și deșeurile verzi în locuința/gospodăria cetățenilor, putem colecta biodeșeuri de o calitate suficientă pentru un compost necontaminat, benefic pentru sol și pentru o reciclare eficientă. Orice discuție despre eliminarea colectării separate a biodeșeurilor ar trebui exclusă, întrucât aceasta este o obligație impusă de art.22 al Directivei Europene 2018/851. De asemenea, prin separarea biodeșeurilor este optimizată colectarea separată prin reducerea semnificativă a cantității de deșeuri amestecate și recuperarea reciclabilelor, rezultând astfel hârtie/carton, plastic, sticlă etc. de mai bună calitate pentru industria reciclării”, susține Dr. Enzo Favoino, Coordonator Științific, Zero Waste Europe.
Inițiatorii amendamentului care elimină obligativitatea colectării separate a biodeșeurilor motivează că românii sunt incapabili să separe la sursă biodeșeul generat. Cu toate acestea, practica din comunitățile Zero Waste arată că se poate crește semnificativ gradul de colectare (de la 1% la 61% în 3 luni), compostare (de la 0% la 40% în 3 luni) și implicarea cetățenilor (de la 8,4% la 85%), folosind infrastructura potrivită (colectare pe cinci fracții, inclusiv biodeșeuri), educație pentru adulți și copii, precum și instrumente de motivare a populației prin bonificație, sau constrângere prin amenzi („plătești-pentru-cât-arunci”).
În prezent, România reciclează doar 14% din deșeurile municipale, în contextul în care în 2020 expiră termenul pentru evitarea unui costisitor infringement. Biodeșeurile reprezintă circa 50% din totalul de deșeuri municipale generate, ceea ce înseamnă că o colectare corectă a acestora este SOLUȚIA.
De asemenea, în PL-x 41/2020 este propusă includerea unor deșeuri care nu sunt compostabile/biodegradabile ci denaturează calitatea compostului, precum uleiurile uzate, grăsimi vegetale și animale, deşeuri rezultate din prepararea şi prelucrarea cărnii, a peştelui şi a altor subproduse de origine animală inclusiv conţinutul intestinal, resturi de la prelucrarea pieilor, nămoluri de la stațiile de tratare a apelor de canalizare.
Acestea au cu un impact negativ bine cunoscut, întrucât conțin chimicale deosebit de toxice pentru mediul acvatic, pentru sursele de apă și pentru sănătatea oamenilor și animalelor, chimicale cu grad mare de persistență în natură și în organismul uman (unele peste 20 de ani)”, a declarat Dr. Biolog Oriana Irimia, Coordonator Programe Schimbări Climatice, Zero Waste România.
