România nu are un sistem corent prin care să colecteze date despre nivelul risipei alimentare, chiar dacă firmele au obligaţia să transmită Ministerului Agriculturii anual aceste cifre, a declarat Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, la conferinţa „Restart în prevenția risipei alimentare”, organizată de Green Report.
Astfel că, în pofida faptului că Uniunea Europeană are ca obiectiv reducerea risipei alimentare cu 50% până în 2030, România încă nu cunoaşte care este nivelul pe care trebuie să îl înjumătăţească.
„Nu avem niciun sistem de colectare a datelor coerent. Legea prevede obligativitatea ca orice operator să ne transmită datele o dată pe an, până la 31 martie pentru anul anterior. La ora actuală nici nu ştim care este nivelul de risipă, chiar dacă la UE există un raport care zice că noi risipim 173 de kg de produs alimentar pe cap de locuitor. Iar România are în sistemul de recuperare doar 2,55% din ceea ce se recuperează la nivelul Uniunii Europene”, a spus Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.
Statisticile oficiale arată că 6.000 de tone de alimente sunt aruncate la gunoi în fiecare zi, astfel că, anual, românii aruncă în jur de 2,55 milioane de tone de mâncare în condiţiile în care 4,5 milioane de cetăţeni au dificultăţi în a-şi procura hrană.
„Nu ştiu dacă a funcţionat legea. Dacă ne uităm la nivelul anului trecut, avem o cantitate de numai 7.600 de kilograme de alimente donate şi recepţionate, ceea ce pentru România este, nu vreau să zic ruşinos, dar e vai de noi”, a spus Simion.
El a precizat că 28% din suprafaţa agricolă la nivel mondial este folosită pentru producerea alimentelor risipite.
Legea pentru combaterea risipei alimentare a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis şi publicată în Monitorul Oficial pe 15 iulie. Cu toate acestea îi lipsesc normele de aplicare, acestea urmând să fie elaborate în perioada următoare.
„Este o lege frumoasă, va trebui să facem eforturi să o aplicăm pe tot lanţul alimentar. Trebuie să ne gândim si la retehnologizarea combinei care recoltează, la depozitare, la industria de morărit. Trebuie să gândim pe tot lanţul alimentar dacă vrem să avem rezultate, nu doar la retaileri”, a explicat oficialul.
Aceste consideră că obiectivele stabilite de UE, şi anume reducerea la jumătate a risipei până în 2030, sunt realizabile dacă „ne cuplăm toţi actorii din lanţul alimentar în aşa fel încât să creem o prioritate naţională”.
Momentan, în Registrul Naţional pentru donatorii de alimente sunt înscrişi doar nouă donatori şi 15 operatori receptori, cu cinci mai mulţi faţă de 2018.
„Ritmul de înscriere este extrem mic. De când am venit eu în minister, în urmă cu şapte luni, am făcut cinci adrese la UAT-uri mai ales la DGSAPC-urile din judeţe şi căminele de bătrâni să se înscrie ca receptori. Legea în sine, atâta vreme cât ai deductibilă şi cheltuiala şi TVA-ul, este foarte bună şi atunci nu văd de ce un agent economic nu ar intra ca operator donator într-un asemenea lanţ de reducere a risipei alimentare”, a mai spus Aurel Simion.
Simion este de părere că legea pentru combaterea risipei alimentare trebuie popularizată mai mult, inclusiv prin pliante şi deplasări pe teren ai oficialilor statului.
„Avem nevoie de sprijinul asociaţiilor de profil. Va trebui să facem şi intâlniri tet-a-tet şi cu retailerii şi cu formele asociative mari, inclusiv să insistăm mai mult la consiliile judeţe şi nu numai”.
Potrivit datelor prezentate de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, risipa alimentară în România este generată, în principal, de consumatorii, cu o proporție de 49%, urmând industria alimentară – 37%. Însă directorul Romalimenta a subliniat că datele sunt vechi. Totuși, ținând cont de aceste statistici, el a sugerat că țara noastră ar trebui să urmeze exemplul altor țări care au aplicat metode de prevenire a risipei alimentare, dar și că românii au nevoie de mai multă informare și educare.
