Cancerul este prima cauză de decese profesionale în UE, reprezentând 53 % din total și, prin urmare, este cel mai mare risc pentru sănătatea lucrătorilor din Uniunea Europeană.
În mod concret, Comisia propune abordarea problemei expunerii la 13 agenți chimici cancerigeni prin includerea unor valori-limită noi sau modificate în Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni. Aceste valori-limită reprezintă concentrația maximă a prezenței unui agent chimic cancerigen în aerul de la locul de muncă. Propunerea se bazează pe dovezi științifice și survine în urma unor discuții ample cu oameni de știință, angajatori, lucrători, reprezentanți ai statelor membre și inspectori de muncă.
Cancerul are un impact enorm pentru lucrători, familiile lor, industrie și societate. Prin această propunere vom salva 100 000 de vieți în următorii 50 de ani. Protecția lucrătorilor este elementul central al angajamentului Comisiei pentru o Europă socială puternică”, a declarat comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale, competențe și mobilitatea forței de muncă, Marianne Thyssen.
Un exemplu specific de nou agent chimic care va fi adăugat este „silicea cristalină respirabilă” (SCR), pe care Comisia propune să o includă în directivă ca o substanță „generată în cadrul unui proces”, ceea ce înseamnă o pulbere care apare în procese de lucru precum mineritul, excavarea sau forarea sau în procese precum tăierea, zdrobirea sau măcinarea unor materiale care conțin silice, precum betonul, cărămizile sau rocile.
În timp ce unele întreprinderi au un bun control al concentrațiilor atmosferice ale acestui agent chimic, sprijinit de un acord dedicat cu partenerii sociali, el este, cu toate acestea, una dintre principalele cauze atât pentru boala pulmonară denumită „silicoză”, cât și pentru cancerul pulmonar profesional. Propunerea Comisiei va proteja lucrătorii din întreaga UE, inclusiv pe cei din sectorul construcțiilor, care reprezintă aproape 70 % dintre toți lucrătorii expuși la „silice cristalină respirabilă”.
Introducerea acestor valori-limită va determina scăderea numărului de cazuri de cancer profesional. În plus, valorile-limită stabilite la nivelul UE promovează coerența prin definirea unor „condiții de concurență echitabile” pentru toți utilizatorii și a unui obiectiv comun pentru angajatori, lucrători și autoritățile care asigură respectarea legislației. Prin urmare, propunerea conduce la un sistem mai eficient de protecție a sănătății lucrătorilor și la îmbunătățirea echității în cadrul pieței unice.
53 % din decesele profesionale anuale este determinat de cancer
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cancerul este a doua cauză de deces în cele mai multe țări dezvoltate – iar în Uniunea Europeană, cancerul este prima cauză de mortalitate profesională. Un procent de 53 % din decesele profesionale anuale este determinat de cancer, față de 28 % pentru bolile circulatorii și 6 % pentru bolile respiratorii.
Expunerea la unii agenți chimici de la locul de muncă poate cauza cancer. În timp ce cancerul este o boală complexă, iar unii factori cauzali sunt greu de identificat, este clar că apariția cazurilor de cancer profesional poate fi prevenită prin reducerea sau eliminarea expunerilor care conduc la îmbolnăviri.
Pentru a se asigura că lucrătorii sunt protejați împotriva unor astfel de riscuri, UE a adoptat, în 2004, Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni (DCM). Aceasta stabilește măsurile care trebuie luate pentru a elimina sau pentru a limita expunerea la agenți chimici cancerigeni, contribuindu-se astfel la prevenirea cancerului profesional și a bolilor asociate.
În scopul de a stabili, în temeiul directivei, valori-limită pentru o serie de agenți cancerigeni, Comisia a inițiat o evaluare științifică și economică a peste 20 de agenți chimici prioritari. În UE, aproximativ 20 de milioane de lucrători sunt expuși la cel puțin unul dintre acești agenți chimici.
Prin această propunere se introduc valori-limită pentru 13 dintre acești agenți chimici identificați ca fiind prioritari. Pentru restul agenților chimici sunt necesare lucrări pregătitoare suplimentare, iar o propunere referitoare la aceștia va fi elaborată până la sfârșitul anului 2016.
