Veneția s-a confruntat marți noapte cu fenomenul de „aqua alta” (maree înaltă), care, atingând 1,87 de metri, a dus la cele mai grave inundaţii din 1966. După ce mareea s-a retras, vineri orașul italian a fost iarăși inundat, apele acoperind 70% din suprafaţa oraşului.
Cel mai înalt prag al mareii a fost atins marți, la 22:50 ora locală, când apele au urcat până la 1,87 de centimetri, cel mai înalt prag după vârful istoric 1,94 metri înregistrat la Veneţia în inundaţiile din 1966.
Cu câteva minute înainte ca fenomenul să lovească orașul italian, consiliul Veneției a respins un plan pentru combaterea schimbărilor climatice.
„În mod ironic, camera a fost inundată la două minute după ce cele mai mari partide au refuzat propunerea noastră față de schimbările climatice”, a postat pe Facebook Andrea Zanoni, vicepreședintele comitetului de mediu al partidului democrat.
Printre pagubele înregistrate de oraş se numără, pe lângă clădirile afectate, gondole şi şalupe luate de valuri şi împinse în larg şi celebrele vaporetti, pentru transportul turiştilor, care pluteau în derivă.
Valoarea pagubelor în urma inundaţiilor severe care afectează Veneţia s-ar putea ridica la sute de milioane de euro, a afirmat miercuri primarul Luigi Brugnaro, în timp ce un înalt cleric a spus că Bazilica Sfântul Marcu, unul dintre reperele arhitectonice ale oraşului, riscă daune „ireparabile”, potrivit Reuters.
„Bazilica a suferit distrugeri la nivelul structurii deoarece apa a crescut provocând daune ireparabile, în special când se va usca, în secţiunea joacă a mozaicurilor şi gresiei”, a declarat arhiepiscopul de Veneţia, Francesco Moraglia, în cadrul unei conferinţe de presă.
Mozaicul pardoselii şi picioarele coloanelor fuseseră restaurate după „aqua alta” din octombrie 2018.
A fost raportată şi o victimă, un bărbat în vârstă de 78 de ani care a murit electrocutat în casa lui din insula Pellestrina, din sudul Veneţiei, ca urmare a producerii unui scurtcircuit.
Toate şcolile din Veneţia şi din insulele înconjurătoare au fost închise miercuri, în timp ce atracţiile turistice precum piaţa San Marco au devenit inaccesibile vizitatorilor. Multe părţi ale oraşului au rămas fără curent, mai ales în zona Lido şi Campo Santa Margherita, iar apa a pătruns în toate clădirile, inclusiv în hotelurile de lux.
În urma acestui episod de inundaţii, apele au acoperit peste 90% din suprafaţa oraşului, care este sit UNESCO.
Cabinetul Italian a declarat joi stare de urgenţă în Veneţia după ce nivelul ridicat al apelor a afectat magazine, biserici, monumente şi alte zone de interes istoric şi turistic. Premierul italian, Giuseppe Conte a anunţat de asemenea în Consiliul de miniştri de joi că au fost aprobate primele ajutoare pentru locuitorii din zonă şi pentru a sprijini activităţile comerciale. Locuitorii ale căror case au fost inundate vor primi până la 5.000 de euro, iar societățile, până la 20.000 de euro.
Vineri, fenomenul de „aqua alta” a ajuns la 154 de centimetri, peste nivelul normal, sub cel de 187 de centimetri înregistrat în noaptea de marţi spre miercuri. Totuși, 70% din suprafaţa oraşului era încă acoperită.
Piaţa centrală San Marco a fost acoperită de ape, iar accesul turiştilor a fost restricţionat, în timp ce magazinele şi hotelurile au fost din nou inundate.
Potrivit prognozelor, sâmbătă nivelul apei ar putea să scadă la între 95 şi 125 de centimetri. Între timp, turiştii se plimbă pe pasarele instalate de autorităţi pentru a se putea bucura de atracţiile oraşului.
Giuseppe Conte a anunţat de asemenea că pe 26 noiembrie va fi convocat un Comitet interministerial, cu prezenţa autorităţilor locale, pentru „a discuta problemele structurale din Veneţia” care sunt provocate, nu doar de fenomenul „aqua alta”, ci şi de trecerea prin apropiere a marilor vase de croazieră.
Giuseppe Conte a confirmat că în scurt timp va comunica numele comisarului pentru finalizarea proiectului „Moise”, uriaşa structură de inginerie care trebuie să protejeze oraşul de fenomenul „aqua alta”, dar a cărei realizare a fost amânată, fiind vizată de polemici şi de fapte de corupţie. Veneţia este afectată frecvent de fenomenul mareelor înalte. Oraşul construit pe piloni şi pe sute de insule legate între ele s-a scufundat circa 28 de centimetri în ultimul secol.
