Te-ai saturat de agitatia orasului, de orele petrecute in trafic si de presiunea de la job? Ai prefera sa te muti la tara vreo doua saptamani, ca sa scapi de aerul imbacsit din oras si de asfaltul fierbinte? Usor de zis si mai usor de facut… prin WWOOF-ing (voluntariat la ferme organice).
Cuvantul vine de la WWOOF (Willing Workers on Organic Farms), un program de voluntariat creat pe la inceputul anilor 70 pentru a sprijini agricultura ecologica. WWOOF-ing poate face oricine e atras de traiul simplu de la tara, de obiceiuri si traditii, de mancare sanatoasa si de munca in aer liber.
WWOOF e un program international ce se desfasoara in 40 de tari din intreaga lume. In Romania programul functioneaza de trei ani. A inceput cu 5 gospodarii in 2008, iar acum sunt 28 de ferme taranesti prietenoase cu mediul inscrise in reteaua WWOOF Romania.
"Ne propunem sa aducem in contact oameni de la oras consumatori de mancare sanatoasa si pasionati de gradinarit si pratici agricole traditionale cu familii de tarani din diferite regiuni ale Romaniei. Fermele gazda se afla imprastiate de-a lungul si de-a latul tarii: in Suceava, Cluj, Constanta, Valcea, Bihor si in cateva judete din Transilvania", ne-a spus Ramona Duminicioiu, membru fondator al WWOOF Romania.
Acces doar cu rezervare
”Noi voiam sa mergem la niste norvegience in Miercurea Ciuc, unde chiar se traieste primitiv…. dar nu am prins locuri”, spune Adi Filip, un tanar pasionat de permacultura (o forma de agricultura ecologica, numita si ”agricultura salbatica”). El a renuntat la viata de oras pentru un trai mai curat in casa parintilor lui de la tara, in judetul Teleorman. ”Pe 14 iulie plec la Mosna cu prietena. Facem voluntariat la o ferma bio de acolo”. Cuplul merge acolo pentru cunostintele si abilitatile pe care le vor dobandi de la tarani, dar si pentru ca isi pot procura seminte sau plante de la ferma unde o sa lucreze. Se pare ca e mai mult decat o experienta, e un plan: ”Ce voi invata la ferma imi va folosi pe viitor cand o sa ma stabilesc undeva la tara si o sa traiesc cu resurse proprii”, crede Adi. Pentru cei doi tineri, acest lucru inseamna sa-ti produci singur hrana, sa stii sa-ti ridici un acoperis deasupra capului, sa-ti speli singur rufele si sa folosesti o toaleta compost, toate acestea fara a folosi unelte tehnologice moderne.
Familia adoptiva de la tara
Dupa trei ani petrecuti in Germania, Lavinia si Willy Schuster s-au intors in Mediasul natal, in judetul Sibiu si au infiintat o ferma ecologica, in care si-au investit toate economiile. Acum Willy lucreaza pamantul cot la cot cu oameni pe care ii tocmeste cu ziua. In acelasi timp primeste «musafiri» care vor sa savureze aerul proaspat si curat si sa dea o mana de ajutor la treburile casei.
"Acum am acasa o familie de voluntari din Franta, au si doi copii. Unul dintre ei merge cu vacile si le pazeste pe pasune. Totusi, voluntariatul nu e munca de zilier. Fiecare face lucrul la care se pricepe mai bine. La 8 e micul dejun, servim masa impreuna si impartim indatoririle din ziua respectiva: unul merge cu vacile, altul vine cu mine la prasit sau ramane cu sotia la gradinarit sau ne ajuta si pune etichete pe produse. Daca e timp ploios sau e cald la amiaza nu lucram. Avem o casa saseasca si e ca o fortareata racoroasa. Bem un ceai, o cafea si povestim. Eu stiu patru limbi: engleza, germana, romana si maghiara. Am cinci copii cu sotia, iar cel mic a invatat si el engleza. Cel mai mare castig nu e pe plan material sau economic, ci pur si simplu sufletesc. Ne-am imprietenit cu atatia oameni. Ne pare rau cand pleaca, zici ca suntem o singura familie unita."
WWOOFing pe alese
Tot mai multe ferme se alatura programului, dupa ce fermierii inteleg conceptul si beneficiile. ”Ne contacteaza, completeaza un formular cu informatii utile pentru voluntari. Noi mergem si facem o vizita la gospodarie pentru a ne asigura ca intr-adevar e nevoie de ajutor la munca in agricultura. Apoi pastram informatiile pe site astfel incat voluntarii sa poata sa aleaga unde sa mearga”, ne lamureste Ramona Duminicioiu.
Exista o taxa pentru a avea acces la datele de contact ale gospodarilor, dar e valabila doar pentru voluntarii straini. 600 de voluntari au folosit programul in ultimii doi ani: doua treimi au venit din strainatate, iar o treime de la noi din tara.
Programul este activ pe tot parcursul anului. Totusi, unele gospodarii accepta voluntari doar in anumite perioade. Spre exemplu, apicultorii au nevoie de ajutor cu precadere vara, in perioada de pastorat cand pleaca in pribegie cu albinele.
Pe site-ul WWOOF Romania gasiti pentru fiecare ferma in parte un numar de informatii utile referitoare la limbile straine vorbite la ferma, tipul de mancare si de munci prestate în gospodarii.
Romania le ramane in suflet
Cert e ca atat romanilor, cat si strainilor le plac satele noastre, e o atmosfera inedita. Woofing-ul nu este doar o forma de turism alternativ, ci si o metoda foarte buna de schimb cultural si de cunoastere a traiului simplu. Voluntarii primesc cazare si masa gratuit, si petrec minim 2 saptamani la ferma ecologica. Dureaza 2-3 zile pana inteleg cum functioneaza gospodaria. In general muncesc 6 ore pe zi in timpul saptamanii si sunt tratati ca membri ai familiei. Pe parcurs ajung sa aiba deprinderi specifice: invata sa faca branza, paine, conserve, sa impleteasca, sa toarca lana, sa identifice plante medicinale si sa ingrijeasca animale.
La sfarsitul saptamanii voluntarii participa la evenimentele culturale ale satului, fie ca e vorba de o nunta, un targ sau simpla slujba de duminica de la biserica.
Foto: WWOOF Romania
