Dacă în România mișcarea de upcycling este la început de drum, antreprenorii din Germania, Elveția sau Marea Britanie au deja chiar și zeci de ani experiență în valorificarea deșeurilor. Să îi „ascultăm” și să învățăm de la ei cum să ai succes în afaceri, deși nici lor nu le e ușor.
În episoadele anterioare, am aflat cum au luat naștere inițiativele românești de upcycling Reciclare Creativă, Upside Down, remesh, Turific, Wood be nice, QUIB, Tubatect, PinkLime și PIMP the GARBAGE.
În acest episod al serialului marca Green Report „UPCYCLING în România”, vom învăța de la inițiatorii Upcycling Deluxe, Bolsos Berlin și El Reinventor ce înseamnă succesul într-o afacere de upcycling. Apoi, vom analiza site-urile Freitag și Upcyclist, pentru a vedea cum se pot promova eficient astfel de inițiative.
Berlin, raiul proiectelor de upcycling
Într-o vizită recentă în Berlin, am vizitat câteva ateliere și magazine care vindeau produse confecționate din deșeuri. Upcycling Deluxe a fost cel mai mare dintre acestea. Acolo, l-am întâlnit pe Stefan Korn, responsabilului departamentelor PR și marketing. El mi-a povestit cum a început totul.
Se pare că o vizită în sud-estul Asiei a fost sursa de inspirație pentru înființarea magazinului de produse reciclate. Fondatorii, Stanislaus Teichmann și Eric Pieper, au fost impresionați de modul în care femeile își foloseau creativitatea, transformând saci de ciment în plase de cumpărături și anvelope în coșuri de gunoi. S-au gândit că le-ar putea ajuta cu vânzarea produselor și așa a luat naștere Upcycling Deluxe.
Inițial, au testat câteva produse la un târg săptămânal organizat în Berlin. Întrucât cererea a fost mare, au hotărât să deschidă un magazin. Au început să comercializeze produsele a 3 sau 4 ONG-uri, iar acum colaborează cu peste 50 de designeri și artizani din lumea întreagă, oferind în jur de 1.500 de produse. În plus, au propria colecție de șepci, genți și accesorii. I-am putea numi pe cei de la Upcycling Deluxe „fratele mai mare” al proiectului Reciclare Creativă.
Similar, Britta Eppinger ar fi oarecum corespondentul berlinez al celor de la Upside Down, remesh și Turific. Britta a fondat Bolsos Berlin acum 7 ani. Deși a studiat arte și sculptură, și-a dedicat mare parte din carieră upcycling-ului. Lucrează cu bannere, vele, camere de cauciuc, steaguri, copertine și plăci de surf, pe care le transformă în genți, rucsace, serviete, portofele și mape.
Întrucât nu are angajați, afacerea s-a dezvoltat încet. Este însă singurul mod în care Brita concepe să lucreze. „Dacă mă auto-explotez, e alegerea mea, dar nu vreau să fac asta cu alții. Prefer să cresc încet și să rămân sustenabilă, fără a avea sclavi care îmi fac munca. În plus, îmi place să mă trezesc și să nu fiu nevoită să vin la atelier la ora 7 să văd dacă angajații lucrează. Îmi place să fiu propriul meu șef și atât.” Când are multe comenzi, colaborează însă cu ONG-uri care angajează persoane cu dizabilități.
Credeați că Wood be nice și ceilalți producători de mobilier nu au de unde se inspira? Varianta lor internațională este pusă în scenă de Daniel Carrion. Columbian stabilit în Berlin, Daniel a început să facă bijuterii din argint vechi sau cuțite uzate încă de când urma un masterat în finanțe, în Londra. Treptat, a început să confecționeze și piese de mobilier, gândindu-se mereu la alte deșeuri care pot fi valorificate. Acum, atelierul lui, El Reinventor, găzduiește atât sculele necesare unui meșter, cât și creații artistice demne de expoziții contemporane celebre.
Daniel vorbește cu pasiune despre multe dintre produsele sale, însă se mândrește îndeosebi cu o lampă confecționată din 5 instrumente muzicale, un telescop și un trepied. Şi scaunul de tip balansoar confecționat din butoaie de ulei primește o atenție deosebită în timpul turului prin atelier.
Upcycling în Elveția și Marea Britanie
Deși nu am călătorit și până acolo, am auzit de alte două inițiative din care antreprenorii români ar avea ce învăța: Freitag și Upcyclist.
Povestea fraților Freitag a început în 1993. Aveau nevoie de o geantă de poștaș pe care să o folosească atunci când mergeau cu bicicleta. Trebuia să fie impermeabilă și funcțională. Așa că au decis să și-o facă singuri. Inspirați de culorile vii ale camioanelor care treceau prin fața apartamentului lor din Zurich, au folosit ca material o prelată. Au combinat-o cu o centură de siguranță uzată și cu o cameră de bicicletă veche, transformând-o într-un produs care avea să inspire o afacere.
Acum, cei doi au 55 de modele de genți și accesorii, 160 de angajați și 460 de magazine. Deși în continuare au sediul central în Elveția, sunt prezenți în Berlin, Davos, Hamburg, Koln, Viena, Tokyo, Zurich și Lausanne. Iar modul în care comunică este de-a dreptul impresionat:
Un alt exemplu de metodă de promovare a proiectelor de upcycling o oferă cei de la Upcyclist. În 2011, Antonia Edwards, o jurnalistă specializată în design de interior, a pus bazele unei platforme de promovare a produselor obținute din deșeuri. Motivația ei era una simplă:
„Pentru a fi capabil să creeze ceva frumos și elegant din deșeuri, ai nevoie de imaginație, inovație și talent. Am simțit că oamenii care făceau asta cu succes aveau nevoie de o platformă prin care să-și expună munca.”
Antonia promovează proiecte din întreaga lume, deci poate fi un canal bun de promovare pentru designerii români care vor să se extindă la nivel european sau chiar internațional.
Acum că am aflat cum au luat naștere inițiativele Reciclare Creativă, Upside Down, remesh, Turific, Wood be nice, QUIB, Tubatect, PinkLime și PIMP the GARBAGE, Upcycling Deluxe, Bolsos Berlin, El Reinventor, Freitag și Upcyclist vă propunem în continuare să aflăm de la ei cum își procură și își gestionează materialele, cum reușesc să își vândă produsele și ce vor să realizeze prin proiectele lor.
