Acviferele masive de sub deșerturile lumii stochează mai mult carbon decât toate plantele de la suprafață. Aceasta este concluzia unui studiu, realizat de University Corporation for Atmospheric Research, informează Inhabitat.com. Deși cercetătorii cunoșteau de mai mult timp acest fenomen al ”puțului de scurgere a carbonului”, noile date arată cât de mult carbon ar putea fi de fapt capturat în deșert. Autorii raportului susțin că această informație poate ajuta la determinarea cantității de combustibili fosili pe care o pot arde oamenii înainte de a depăși capacitatea planetei.
Arderea combustibililor fosili și defrișările sunt două surse principale de emisii de carbon. Potrivit University Corporation for Atmospheric Research, aproximativ 40% din cantitatea de carbon emisă rămâne în atmosferă, iar 30% intră în ocean.
Cercetătorii știu că plantele absorb o parte din dioxidul de carbon, însă acestea nu consumă întreaga cantitate. Nimeni nu știa unde anume ajunge restul de carbon. Acest nou studiu, realizat de niște cercetători din China, arată care e acest puț de scurgere a carbonului neidentificat până acum.
Potrivit studiului, carbonul e măturat de apa de ploaie și de irigațiile din agricultură, iar apoi se scurge în pământ, în special în zonele uscate, de deșert. Acviferele subterane stochează carbonul în adâncime, sub suprafața deșertului, de unde acesta nu va mai reveni în atmosferă.
Cantitatea de carbon prins în aceste ”rezervoare” e de 14 ori mai mare decât credeau cercetătorii până acum, iar acviferele subterane masive, însumate, acoperă o suprafață mai mare decât continentul Americii de Nord.
Deși este imposibil să se determine exact cât carbon e depozitat în aceste puțuri, cercetătorii estimează că acviferele din deșert dețin în jur de un trilion de tone metrice de carbon. Asta înseamnă cu 25% mai mult decât cantitatea stocată în plantele care trăiesc pe pământ.
Acest studiu e un pas mic spre înțelegerea modului în care funcționează aceste rezevoare de carbon și cât de mult pot să consume, dar cercetătorii speră că, alături de viitoare cercetări și informații adiționale, studiul lor va fi folositor în determinarea limitelor practice ale contribuției oamenilor la emisiile de carbon.
Sursă foto: Yan Li / Phys.org
Mai citește și:
În Franța, poluarea aerului costă 100 de miliarde de euro pe an
