Un nou studiu a vrut să vadă ce impact au comportamentele consumatorilor asupra mediului și au descoperit o nouă categorie de persoane materialiste: cele care cumpără în exces produse prietenoase cu mediul, fără să aibă neapărat nevoie.
„Americanii sunt cumpărători compulsivi. Fie că este vorba de haine, mobilă, electronice, pantofi, echipament sportiv, întotdeauna cumpără și acumulează – de multe ori, doar pentru că le place ceva sau cred că e o afacere bună, nu pentru că au efectiv nevoie. Iar asta e o problemă, pentru că producerea obiectelor presupune consumarea resurselor care sunt finite, apoi ne umplu casele și ne încarcă gropile de gunoi cu deșeuri inutile. Cert este că obiceiurile noastre de consum au un efect profund asupra crizei climatice și, dacă vrem să încetinim dispariția planetei, trebuie să ne reexaminăm relația cu lucrurile”, scriu jurnaliștii canadieni și americani de la Treehugger.
Sabrina Helm, cercetătoare la Universitatea din Arizona, a vrut să vadă ce impact au valorile materialiste asupra comportamentului consumatorilor și cum aceste comportamente afectează, la rândul lor, starea de bine a persoanelor și sănătatea mediului înconjurător.
În acest sens, ea și colegii săi au realizat un studiu pe o durată de cinci ani în care le-au fost urmărite comportamentele a 968 de tineri adulți începând cu primul an de facultate, când aveau între 18 și 21 de ani, și doi ani după terminarea facultății, la 23 – 26 de ani. Participanții au trebuit să răspundă unor întrebări online menită să măsoare materialismul, comportamentele financiare proactive, comportamentele pro-mediu, satisfacția personală și stresul psihic.
În ceea ce privește comportamentele pro-mediu, oamenii de știință au urmărit două tendințe:
1. reducerea consumului, care include repararea lucrurilor vechi, evitarea cumpărăturilor din impuls și renunțarea la a cumpăra lucruri de care nu au nevoie.
2. „cumpărăturile verzi”, adică achiziționarea produselor gândite să aibă un impact mic asupra mediului, cum ar fi cele făcute din materiale reciclate.
Concluziile au fost că participanții materialiști erau mai puțin dispuși să își asume reducerea consumului. Mai mult de atât, materialismul lor s-a extins și asupra categoriei de produse verzi, care au un impact mai mic asupra mediului.
„Asta probabil pentru că achiziționarea produselor verzi, spre deosebire de reducerea consumului, încă le oferă materialiștilor o modalitate de a-și îndeplini dorințele de a acumula lucruri noi”, a explicat Helm.
„Avem dovezi că există materialiștii verzi. Dacă poți să cumperi produse prietenoase cu mediul, poți în continuare să trăiești după valorile tale materialiste. Achiziționezi lucruri noi, iar asta se potrivește pattern-ului tău de consumator, în cultura noastră consumeristă, pe când reducerea consumului este ceva mai nou și probabil mai important din perspectiva sustenabilității”, a mai spus cercetătoarea.
Totuși, cumpărarea produselor verzi nu a îmbunătățit starea de spirit a consumatorilor.
„Am crezut că o să îi satisfacă pe cei care au ales produsele cu un impact mai mic asupra mediului, dar nu a fost așa”, a concluzionat aceasta. „Reducerea consumului are efecte în creșterea stării de bine și scăderea stresului psihic, dar n-am văzut asta și în cazul consumului produselor ecologice”.
