România se află din nou sub procedură de infringement din partea Comisiei Europene, după ce autoritățile europene au ajuns la concluzia că țara noastră nu a implementat corect Directiva privind materialele plastice de unică folosință (Directiva (UE) 2019/904). Ministrul mediului, Mircea Fechet, a reacționat spunând că România a plătit deja 1 miliard de euro taxa pentru plasticul nereciclat și că trebuie stabilit cine va plăti aceste penalizări pe viitor – producătorii, primarii sau statul român.
Implementarea completă a practicilor durabile consacrate în Directivă este esențială pentru protejarea eficientă a sănătății umane și a mediului natural, precum și pentru asigurarea unei tranziții reușite către o economie circulară mai sustenabilă – după cum au arătat autoritățile europene.
„România nu a transpus corect și complet mai multe dispoziții ale Directivei privind materialele plastice de unică folosință în legislația națională, ceea ce poate duce la aplicarea ei incompletă în practică. De exemplu, legislația românească extinde excepțiile de la interdicția de a introduce pe piață produse din plastic de unică folosință. Acest lucru vizează, printre altele, amestecătoarele pentru băuturi și bețișoarele din plastic de unică folosință utilizate în scopuri medicale”, se arată în scrisoarea Comisiei.
În plus, legislația română nu impune producătorilor să acopere toate costurile, în conformitate cu dispozițiile referitoare la responsabilitatea extinsă a producătorului prevăzute în Directivă. În final, legislația națională nu conține dispoziții care să încurajeze utilizarea alternativelor sustenabile la plasticul de unică folosință pentru alimente.
Procedural, Comisia a trimis acum, ca prim pas, o scrisoare de punere în întârziere către România, care are un termen de două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat. Totuși parcursul până s-ar ajunge la condamnarea României și impunerea de penalități este mai lung și poate fi oprit dacă statul român își corectează legislația. Directiva a fost transpusă în mandatul de ministru al mediului al lui Tanczos Barna, care se plângea atunci însă că nu primea sprijin din partea Ministerelor Economiei și Sănătății.
Comisia Europeană (CE) a introdus, în anul 2021, taxa pe plastic, numită Contribuția Națională pentru Plastic (NPC – National Plastic Contribution). Astfel, Regulamentului UE nr. 2021/770 prevede că suma anuală se calculează pe baza unor previziuni privind cantitățile de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate și a regularizărilor dintre sumele previzionate și sumele reale raportate în anii anteriori.
Un miliard de euro pe plasticul nereciclat
România a plătit, până în prezent, un miliard de euro taxă pe plasticul nereciclat, iar săptămâna trecută a mai achitat trei milioane de euro pe Cauza 109 referitoare la depozitele neecologizate de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase, a declarat Mircea Fechet, la o conferință Pria Events.
„Mi-a venit astăzi o adresă prin care suntem înștiințați că avem o nouă procedură de infringement și de transpunere a ‘Single-use plastic’. N-am apucat să aprofundez subiectul, dar sper că se referă la modalitatea în care am transpus legislația, și nu la modalitatea în care aplicăm legislația, pentru că asta ar fi tragic să constate și Comisia ceea ce noi știm deja, și anume că în domeniul deșeurilor, al gestionării și tratării acestora, când legislația e bine transpusă, practica ne omoară. Cu alte cuvinte, și când stăm bine la capitolul teorie, în viața reală dacă mergi la țară sau la oraș, în materia colectării, în materia sortării, în materia tratării și până la depozitare, hai să spunem, ca să nu ne facem de râs, că sunt multe lucruri pe care am putea să le îmbunătățim. Asta se reflectă și în multitudinea de proceduri de infringement pe care le avem deschise în legătură cu deșeurile”, a spus oficialul.
Ministrul a adăugat că va trebui stabilit cine va plăti aceste taxe.
„Cred că urmează foarte rapid o nouă discuție legată de acești bani, și anume cine trebuie să-i plătească în viitor: producătorii, primarii sau în continuare statul. Rămâne de văzut, dar e puțin probabil ca lucrurile să continue așa cum sunt”,
a spus Fechet.
Pe de altă parte, el a vorbit, totodată, despre decizia președintelui SUA, Donald Trump, de a reintroduce pe piață paiele de băut din plastic și becurile cu incandescență și că aceste semnale politice vor influența, fără îndoială, și ceea ce se întâmplă în Europa. Totuși, el a subliniat că plasticul are un efect devastator asupra mediului. „Uitându-ne la impactul plasticului asupra mediului, la Congresul Dunărenilor, de săptămâna aceasta, de la Minister, am discutat și despre cantitatea de microplastic transportată pe Dunăre, ce ajunge în fiecare an în Deltă sau în Marea Neagră”, a afirmat Mircea Fechet.
CITEȘTE ȘI:
#infringement #plastic #reciclare #singleuseplastic
