Matt Fischer, din Utah, a suferit de astm o mare parte din viața lui. Boala reprezintă pentru el mai mult decât un pericol fizic, e și foarte obositor emoțional. Astmaticii trăiesc cu o teamă constantă de factorii declanșatori, cum ar fi mucegaiul, polenul, praful și alți factori care poluează aerul, și învață să fie exagerat de conștienți de mediul care îi înconjoară. Pe Fischer oamenii l-au poreclit „detectorul uman de mucegai”. Acum, el încearcă să lupte împotriva stării lui. Startup-ul lui Fischer, Control A+, lucrează la dezvoltarea unui dispozitiv de monitorizare a factorilor declanșatori de crize de astm, care ar putea ajuta pacienții să își gestioneze mai bine viața.
Astmul bronșic e o boală cronică inflamatorie ce afectează bronhiile. Pe fondul inflamației cronice din bronhii se produc episodic crize: spasme ale bronhiilor, care le îngustează brusc și pacientul simte că se sufocă. De cele mai multe ori, astmul este o alergie respiratorie, pe care o fac cei predispuși. Se poate transmite genetic, dar apariția astmului e determinată și de factori de mediu, cum ar fi fumatul și substanțele nocive din mediul înconjurător.
Dispozitivul, numit Asthma Assist, monitorizează factorii externi și interni care afectează funcțiile pulmonare și oferă un sistem de avertizare timpurie pentru cei care suferă de astm. Printre factorii monitorizați se găsesc polenul, umiditatea, schimbările de temperatură și compușii organici volatili, care, în reacție cu oxizii de azot, în prezența razelor de soare, formează ozonul troposferic, cauzând probleme respiratorii. Fischer a identificat în total 72 de factori, însă nu i-a testat încă pe toți. Scopul dispozitivului e să îi ajute pe astmatici sau pe părinți să estimeze când e periculos să își lase copiii bolnavi să se joace pe-afară, sau să intre într-un anumit loc, chiar și când sunt acasă. Părinții și doctorii primesc rezumate periodice ale acestor condiții, și alerte de notificare pe mobil, după cum e necesar.
Fischer a dezvoltat tehnologia împreună cu co-fondatorul Dan Kirk. Kit-ul nu este încă finalizat, și va fi nevoie de un parteneriat între A+ și un producător de dispozitive medicale, pentru a-l putea aduce pe piață.
Pe lângă sporirea siguranței personale, un alt lucru interesant legat de acest kit e potențialul efectelor de rețea. Odată ce sute de oameni își instalează sistemul, ar apărea o imagine a hotspot-urilor de astm. De asemenea, datele în timp real legate de condițiile de mediu în diferite locații ar fi valoroase și pentru cercetători.
În același timp, Fischer mai lansează campania Crowd Cure Asthma. El crede că oamenii nu vorbesc suficient despre astm, problema lor comună, iar prin această campanie simte că vor putea identifica noi idei, noi tendințe, noi teori de cercetare precum și să ia o poziție la nivel mondial.
La nivel global, 300 de milioane de oameni suferă de această boală, iar 250.000 decedează în fiecare an din cauza unei crize de astm. Estimările arată că până în anul 2025, numărul celor afectați va crește la 400 de milioane, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
Sursă: Fastcoexist.com
Mai citește și:
Aerul care ne îmbolnăvește. Interviu cu medicul pneumolog care tratează victimele poluării
Bucureștiul, obligat prin Planul de Mobilitate să facă tranziția spre transport ecologic
Bucureștiul a pierdut 50% din suprafața verde în ultimii 25 de ani
