Parlamentarii europeni solicită Comisiei Europene ca, până în 2020, să elimine treptat utilizarea uleiurilor vegetale, folosite în producția biocarburanților, informează The Guardian. Pe lista uleiurilor vegetale interzise se află și uleiul de palmier. Cultivarea excesivă a arborelui din care se obține uleiul, susțin parlamentarii, a dus la defrișări, eroziunea solului și poluare. Uleiul de palmier este importat din țări precum Indonezia, Malaezia și Columbia.
Comitetul pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranța Alimentară din Parlamentul European (PE) a exprimat aceste cerințe într-un raport.
Pe lângă interzicerea biocarburanților produși din uleiuri vegetale până în 2020, Comisia pentru Climă din PE vrea o nouă reglementare legislativă pentru uleiul de palmier.
De asemenea, parlamentarii vor ca pentru toate viitoarele acorduri comerciale dintre UE și alte țări, în ceea ce privește uleiul de palmier, să existe criterii minime de sustenabilitate, schimbarea taxelor vamale și prevederi anti-despădurire.
Potrivit raportului, până în 2050, cererea pentru uleiul de palmier în Europa se va dubla și asta va provoca un impact major asupra mediului din țări precum Indonezia, Malaezia și alte țări din Asia. De asemenea, și Africa și America Latină sunt afectate. Comisia pentru Mediu mai atrage atenția că, în 2014, 45% din tot uleiul de palmier importat în Europa a fost folosit pe post de combustibil pentru transport. Față de 2010, în 2014 cantitatea a crescut cu 34%.
Totuși, șapte țări care produc ulei de palmier au avertizat că o asemenea prevedere va declanșa un conflict comercial. Indonezia, Malaezia și Columbia au acuzat Parlamentul European că raportul conține „un limbaj discriminatoriu”.
„Atât interdicția totală asupra importurilor de biocombustibili produși din ulei de palmier, cât și impunerea unor bariere comerciale tarifare și netarifare ar putea favoriza utilizarea altor materii prime, care implică o discriminare directă împotriva producătorilor de ulei de palmier” se arată într-o scrisoare semnată de cele trei țări.
Raportul nu are valoare juridică, dar dacă va fi aprobat de Parlamentul European, ar putea fi un început în reformarea legilor UE. Dacă va fi elaborată o lege, aceasta va trebui să fie aprobată de Parlament, Comisie și Consiliu.
