Cererea de energie electrică în România își revine la nivelurile de dinainte de pandemie, dar energia bazată pe cărbune s-a diminuat pe fondul creșterii ponderii de hidroenergie, potrivit unui raport al organizației Ember. În prima jumătate a anului, și emisiile de carbon generate de producerea de electricitate au scăzut în țara noastră cu 16% comparativ cu perioada de dinainte de pandemie, adică prima jumătate a lui 2019.
Cererea de energie electrică a României și-a revenit, în prima parte a anului, comparativ cu perioada prepandemică (H1-2019) și chiar a fost cu 1% mai mare. În plus, producția de energie electrică din combustibili fosili a fost cu 8% mai mică decât în prima jumătate a lui 2019, necesarul fiind acoperit cu hidroenergie. Producția de energie pe bază de lignit a scăzut semnificativ (-1,4TWh), ajungând cu 23% sub nivelurile pre-pandemice (H1-2019), înregistrându-se o creștere cu 16% (0,7TWh) a celei bazate pe gaze.
Chiar dacă UE se îndreaptă spre tipuri de energii mai nepoluante, în România ponderile energiei eoliene și a celei solare sunt neschimbate începând cu 2015, la aproximativ 13%, în lipsa vreunei noi capacități de producție și a unui cadru legislativ adecvat, după cum subliniază specialiștii de la Ember.
Mai multă energie solară în UE
Cererea de energie electrică a revenit la nivelurile pre-pandemice, însă combustibilii fosili se află în scădere pe fondul creșterii energiilor regenerabile care arată o creștere constantă, potrivit raportului.
Ca rezultat, emisiile de dioxid de carbon din sectorul energetic din prima jumătate a anului au fost cu 12% mai mici comparativ cu prima jumătate a lui 2019.
Furnizarea de energie solară în Uniunea Europeană în iunie şi iulie a urcat la un nivel record în 2021, reprezentând 10% din totalul electricităţii produse în blocul comunitar.
Cele 27 de state membre UE au generat aproape 39TWh de energie din panourile solare în iunie şi iulie, faţă de 10,9 TWh din 2018.
Noi recorduri au fost realizate în opt ţări din UE, inclusiv Spania şi Germania, în urma majorării producţiei şi a utilizării panourilor solare, se arată în raport.
Totuși, generarea totală de energie solară este sub nivelul de electricitate provenită din cărbune, care a reprezentat 14% din totalul electricităţii produse în blocul comunitar, în iunie şi iulie, informează Ember.
Germania are în continuare cea mai ridicată pondere în producţia de energie solară în UE, de la 11,5 TWh la 13,4 TWh, ceea ce reprezintă 17% din totalul electricităţii produse în ţară în iunie şi iulie. Pe locul doi este Spania, care aproape şi-a dublat producţia de energie solară, de la 3,1 TWh la 6,4 TWh, ceea ce reprezintă 16% din total.
De asemenea, Olanda aproape şi-a triplat producţia de energie solară, de la 1,1 TWh în 2018 la 3,2 TWh, ceea ce reprezintă 10% din total.
Creşterea substanţială a producţiei în Spania şi Olanda „reflectă legislaţia ambiţioasă”, a apreciat Charles Moore, analist la Ember.
În 2021, Italia a fost al treilea mare producător de energie din panouri solare, dar nu a înregistrat o creştere semnificativă din 2018, de la 5,7 TWh la aproape şase TWh.
În UE, furnizarea de energie solară a urcat în medie la 14 TWh pe an în 2019 şi în 2020, urmând să se situeze la acelaşi nivel în 2021, dar pentru îndeplinirea ţintelor climatice ar trebuie să se dubleze, la 30 TWh pe an, se arată în raport.
În ceea ce privește prețurile pentru energia nepoluantă, specialiștii au prezentat un grafic ce arată scăderea semnificativă a prețurilor pentru energia eoliană și solară între 2010 și 2020, în timp ce pentru hidroenergie, acestea au rămas constante la nivelul UE.
Energia regenerabilă: producția în UE a crescut în prima jumătate a anului cu 11% (+ 53TWh) comparativ cu H1 – 2019. Acest lucru s-a datorat creșterii cu 9% a energiei eoliene și solare (+ 22TWh), unei creșteri puternice de hidroenergie (+ 29TWh) și unei creșteri minore a bioenergiei (+ 1TWh). Producția solară a crescut cu 9% între H1- 2020 și H1-2021 și s-a extins cu peste un sfert (+ 27%) de la H1-2019, ținând cont de creșterea rapidă în Spania, Olanda și într-o măsură mai mică în Germania și Polonia. Producția eoliană a crescut cu doar 3% (+ 6TWh) versus H1-2019 ca urmare a condiții meteorologice nefavorabile în H1-2021.
Energia nucleară: în prima jumătate a anului 2021, producția centralelor nucleare din UE a fost cu 8% sub nivelurile pre-pandemice (H1-2019) pe fondul unor restricții apărute în Franța și a închiderii unor reactoare în Suedia, Germania și Franța.
Energia provenită din combustibili fosili: în prima jumătate a anului 2021, generarea de electricitate din combustibili a fost cu 10% mai mică (-48TWh) decât nivelurile pre-pandemice (H1-2019). Cele mai mari reduceri au fost în Spania (-14TWh), Italia (-11TWh), Germania (-7TWh) și Olanda (-5TWh). Din energia bazată pe combustibili fosili, scăderea cea mai mare a fost la cea bazată pe cărbune – 75% (-36TWh) comparat cu prima parte a anului 2019. Energia bazată pe gaze a scăzut, de asemenea, în comparație cu nivelurile pre-pandemice, dar mai puțin, fiind cu 4% mai redusă decât în prima jumătate a anului 2019.
Emisiile de dioxid de carbon provenite din sectorul energetic au crescut în prima jumătate a anului 2021 cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut, când pandemia de COVID-19 a dus la închiderea birourilor și a fabricilor.
Raportul mai arată că cererea de energie electrică și-a revenit în prima parte a anului la nivelurile pre-pandemice, dar generările provenite din cărbune au rămas cu 16% mai mici (-36TWh) comparativ cu H1-2019. Cărbunele a eșuat să recupereze, în primul rând pentru că producția de energie electrică regenerabilă a crescut cu 11% (+ 53TWh) dacă comparăm prima parte a lui 2021 cu prima parte a lui 2019.
Doar patru țări și-au crescut producțiile pe bază de cărbune peste nivelurile pre-pandemice: Danemarca, Franța, Irlanda și Polonia – dar în total mărirea a fost nesemnificativă – +2,9 TWh (0,2% din producția totală de energie electrică).
În patru țări, generările din cărbune au fost semnificativ mai mici: Bulgaria (-17%), Republica Cehă (-19%), Germania (-14%), Ungaria (-28%) și România (-23%) comparativ cu H1-2019.
Citește și: De ce nu este în totalitate eco să ne bazăm pe hidroenergie
