Trenurile metropolitane ar putea fi o soluție pentru dezvoltare în România, dar și pentru reducerea emisiilor de carbon, iar 28 de astfel de comunități s-ar putea preta la astfel de soluții în acest moment, este de părere expertul în mobilitate din Primăria Capitalei Tudor Măcicășan.
Potrivit acestuia, trenul metropolitan poate fi coloana vertebrală a transportului public de lung parcurs oricând există infrastructura sau un public țintă care să o folosească.
Măcicășan susține că costul infrastructurii poate fi neglijabil dacă se introduce un serviciu pe infrastructura existentă.
„Tind să repet asta în cazul unor orașe din România, unde ne uităm la infrastructuri feroviare vaste extrem de subfolosite. Sunt cel puțin 28 de comunități din țară identificate care s-ar preta la servicii de tren metropolitan”, a declarat expertul, în cadru Conferinței Internaționale de Politici Publice de Mediu din cadrul Forumului Orașelor Verzi de la Brașov.
Totuși, el a subliniat că, în cazul anumitori poli de creștere, investițiile pot fi notabile. „Trebuie extinse linii, făcute stații și așa mai departe, dar corelat cu populația deservită în cele mai multe cazuri sunt de-a dreptul oportunități, nu provocări”, a spus Măcicășan.
El a subliniat că Bucureștiul este de departe cel mai complex nod feroviar din România, iar aici există un studiu în lucru la nivelul autorităților care urmărește o creștere fazată. Totuși, o parte din infrastructură nu este funcțională sau electrificată și investițiile vor fi notabile. Potențialul de deservire este de peste un milion de locuitori ai orașului și mai ales ai zonei metropolei, astfel încât pe termen lung sistemul poate ajunge să se autosusțină.
„Pentru ca un astfel de sistem să funcționeze bine el trebuie corelat cu sistemele de transport de suprafața. Trenurile metropolitane sunt o necesitate pentru România. Suntem o țară prea săracă pentru a transporta în continuare rutier cu toate consecințele conexe, de la poluare la accidente, de la aglomerație la timp pierdut pentru toată lumea. Trenurile sunt scumpe, știm cu toții, și oportunitatea finanțării nu o să dureze pentru totdeauna. Autoritățile din România trebuie să profite de acest moment cheie și respectiv de Anul Feroviar European care vine inclusiv cu asistență pentru implementat asemenea proiecte”, a spus Măcicășan.
Brașovul, un proiect de tren metropolitan la maturitate
Brașovul este unul dintre orașele în care, în această perioadă, se derulează o analiză detaliată cu privire la oportunitatea și soluțiile tehnice pentru introducerea trenului metropolitan, iar orașul ar putea avea un astfel de mijloc de transport funcțional în următorii 2-3 ani.
,,Primăria, pe de o parte, trebuie să pregătească materialul rulant și operatorul, unde există finanțări, proiect la care lucram. Pe de altă parte trebuie să lucreze activ cu CFR Infrastructură, Ministerul Transporturilor implicit, să amenajeze noile puncte de oprire, care sunt în curtea CFR Infrastructură, dar trebuiesc amenajate mai ales de primărie, pentru serviciul pe care o să-l opereze și aici un parteneriat este cheia”, a spus Măcicășan.
El a subliniat că nu vor exista gări, ci de niște stații minimale, similare cu stațiile de autobuz, unde să existe un adăpost minimal și o infrastructură de taxare.
„Reducerea numărului de mașini de pe străzi are legătură, pe de o parte, cu capacitatea trenurilor, pe de altă parte, cu cadența. La un serviciu mediu, cu un tren la jumătate de oră și garnituri de trei vagoane ar putea să ducă cel puțin două mii de oameni pe oră sens, dintre care, aș spune, că jumătate ar veni din rândul șoferilor uzuali, din rândul navetiști cu automobilul, iar jumătate din alte moduri de transport, mai ales transportul public existent, rutier. Un tren metropolitan ar face acea rută considerabil mai repede și mai mai puțin stresantă, un confort mai mare, și cu posibilitatea de a aduce o bicicletă sau un cărucior mult mai ușor. În principiu, un tren ar trebui să fie mult mai atractiv, dacă nu este operat greșit și are destule legături strategice în oraș, cu sistemul de transport de suprafață”, a precizat Măcicășan.
Pe de altă parte, el a explicat că în jurul Brașovului sunt localități satelit care nu sunt deservite de actuala rețea metropolitană, iar acestea vor trebui deservite din considerente de turism, dar și pentru navetismul sistematic.
La rândul său, primarul Brașovului, Allen Coliban, a explicat că acesta este cel de-al doilea mare proiect de infrastructură feroviară metropolitană, după cel al Bucureștiului. Brașovul are o infrastructură pe care se poate construi și va avea patru linii principale și până la 22 de garnituri care să opereze din 30 în 30 de minute și care să conecteze toate localitățile din jurul municipiului cu Brașovul.
„Proiectul la nivel de studiu de fezabilitate este aproape gata și este gata să fie depus pentru finanțare prin PNRR. Asta înseamnă că din momentul în care va fi deschis acest PNRR, noi putem să depunem proiectul și avem ca țintă ca până la finalul anului 2022 să finalizăm contractarea, partea de achiziție de trenuri. Asta înseamnă că mai luăm până la un an pentru livrarea primelor trenuri, vorbim la finalul anului 2023 de un transport feroviar funcțional în Brașov, dacă avem toate bornele din calendar respectate și la nivel ministerial”, a spus Coliban, la întrebarea Green Report.
Elveția, în topul infrastructurii feroviare
Prezent la conferință, Ambasadorul Elveției, Arthur Mattli, a prezentat experiența Elveției în domeniul transportului feroviar, Elveția fiind țara în care oamenii utilizează cel mai mult trenul ca mijloc de transport, ajungând la o medie de 2.300 de km parcurși ca medie per cetățean anual. Pentru a ajunge la acest nivel, Elveția a investit foarte mult în infrastructură, una prietenoasă cu mediul, toate trenurile fiind electrice.
Mattli a spus că pentru Elveția, sistemul feroviar este coloana vertebrală a mobilității, iar țara sa se află în top în ceea ce privește siguranța, flexibilitatea și conectivitatea. Ambasadorul a subliniat însă că pentru a menține această infrastructură să fac investiții în fiecare zi, fiecare tunel este verificat în fiecare zi.
Cele 321 de tuneluri feroviare pe care le are Elveția ar însuma în kilometri distanța de la București la Brasov. Transportul feroviar nu este însă numai pentru pasageri, ci și pentru mărfuri, iar acest lucru conduce la o reducere consistentă a emisiilor de dioxid de carbon.
Citește și:
Cum vrea Brașovul să atingă noi ținte privind reducerea emisiilor cu 55% până în 2030
Proiect pilot PATRES: Prima grădiniță din Brașov care devine prosumator
Forumul Orașelor Verzi: Brașovul devine capitală verde europeană timp de o săptămână
Rețeaua ariilor urbane naturale se dezvoltă: Parcuri noi în zece orașe
