Oamenii de știință au realizat o lucrare în care au vorbit despre 15 trenduri care vor influența biodiversitatea în 2019. Redăm și noi 8 dintre ele, printre care cantitatea de mercur din permafrost, noul râu pe care China vrea să îl construiască și orezul rezistent la salinitate.
Peste 20 de oameni de știință din mai multe locuri ale lumii au analizat împreună datele actuale privind mediul, pentru a crea previziuni pentru 2019 privind trendurile care primesc puțină atenție, dar care pot avea un impact major asupra conservării biodiversității în viitor.
„Crescând vizibilitatea problemelor pe care le descriem în lucrare, încurajăm dialogul despre impactul negativ și pozitiv pe care îl au în conservare, pentru a găsi soluții pro active și valorificarea viitoarelor oportunități”, au scris cercetătorii.
William Sutherland, profesor la Universitatea Cambridge din Marea Britanie și autorul studiului, a redus lista la top 15 trenduri care ar putea avea impact negativ sau pozitiv în lunile care urmează. Iată 8 dintre ele:
1. Gheața din Antarctica
Gheața din Antarctica se topește mult mai repede decât au crezut oamenii de știință. Pe parcurs ce apa topită ajunge în ocean, schimbă salinitatea apelor de la țărm, iar sedimentele pe care le transportă se depun și omoară vietățile care trăiesc la fundul apei. De asemenea, ar putea stimula creșterea planctonului, ceea ce va schimba cum funcționează ecosistemul din acea zonă. Aceste alternări vor influența circularea dioxidului de carbon din și în atmosferă, fiind posibilă afectarea schimbărilor climatice. Unele schimbări vor înlătura CO2 din atmosferă, pe când altele ar putea să crească eliberarea lui.
2. Mai mult mercur decât oriunde pe Pământ
Cercetări recente sugerează că permafrostul conține peste 1,8 milioane de tone de mercur, mai mult decât se estima anterior și de două ori mai mult decât este pe tot Pământul. Pe parcurs ce permafrostul se dezgheață, mare parte din acest mercur va fi eliberată în ciclul de apă și transportat pe distanțe mari. Pentru că mercurul este toxic pentru plante, animale și oameni, consecințele asupra vieții se vor vedea peste tot în lume.
3. Soluțiile pentru plastic, ca probleme
Conștientizarea efectelor negative ale plasticului a dus la numeroase eforturi de a căuta înlocuitori pentru acesta, însă rareori a fost luat în calcul tot ciclul implicat și consecințele neintenționate ale acestor noi abordări. Totuși, din schimbarea abordării reciclării, utilizarea agenților biologici pentru degradarea materialelor, înlocuirea plasticului cu materiale care au la bază plantele, toate acestea vor avea efecte pozitive asupra siguranței alimentare, utilizarea apei, integrității ecosistemului etc.
4. Schimbarea cremei de soare
Îngrijorările privind ingredientele active din cremele obișnuite de soare care contribuie la albirea coralilor au dus la căutarea unor înlocuitori care ar avea un impact mai mic asupra mediului. Un astfel de compus, shinorine, care primește din ce în ce mai mult interes, este cunoscut că poate cauza inflamație la oameni, dar se știe prea puțin privind activitatea sa biologică. Utilizarea la scară largă a acestui compus fără studii suficiente ar putea expune coralii și viața marină unei substanțe noi, cu impacturi necunoscute.
5. Un nou râu în China
China de nord vrea să construiască un nou canal de irigații, numit Râul Hongqi. Cei 60 de miliarde de metri cubi de apă pe an pe care îi va transporta râul vor avea un impact major asupra ecosistemului din zonă, dar și mult mai departe, până în India și Bangladesh. Va afecta clima și chiar va crește frecvența cutremurelor.
6. China își face singură vremea pe platoul Tibetan
China realizează în prezent strategii pentru a monta niște dispozitive în platoul Tibetan care vor elibera particule de iodură de argint și care, la rândul lor, vor aduce ploaia pe o suprafață de 1,6 milioane de kilometri pătrați. Efectele, pe lângă cele dorite de China, de a îmbunătăți cantitatea de apă din acea zonă, vor fi deteriorarea stepei reci alpine, pierderea habitatului multor specii care trăiesc în zonă, afectarea cursului râurilor etc.
7. Orez rezistent la salinitate
Dezvoltarea unui tip de orez rezistent la salinitate ar putea fi o veste bună pentru siguranța alimentară, pentru că ar putea permite creșterea în continuare a orezului unde nivelul mării este în creștere, iar irigațiile au crescut salinitatea pământului în unele zone. Chiar și așa, pentru că există promisiuni ca acest orez să poată fi cultivat și pe liniile de coastă și pe insule, apar noi îngrijorări privind integritatea ecosistemului. În plus, comercializarea acestui orez ar duce și la creșterea cererii de apă dulce pentru a spăla sarea și a ajunge la o salinitate acceptabilă.
8. Pescuit în ape mai adânci
Fâșia de ocean care se întinde între 200 și 1.000 metri adâncime, sub suprafața apei, este plină de pești. Pe parcurs ce cererea de pește oceanic crește, mai multe țări, printre care Pakistan și Norvegia au început să exploreze „zona mesopelagică”. Însă peștii din această zonă joacă un rol important în captarea carbonului. În plus, aceștia se reproduc și cresc foarte încet.
