Tranziţia la energiile regenerabile ar putea reduce impactul poluării aerului asupra sănătăţii cu până la 80% până în 2050, potrivit unui amplu studiu publicat în revista Nature.
Oameni de ştiinţă şi activişti pentru mediu pledează de mult timp pentru dezvoltarea unei economii cu o utilizare redusă a carbonului, în special pe bază de energii regenerabile, pentru a limita încălzirea globală, aşa cum stipulează şi Acordul de la Paris, însă există puţine studii în legătură cu impactul asupra sănătăţii a unei astfel de tranziţii.
O echipă a Institutului Postdam pentru Cercetarea Impactului asupra Mediului (PIK) a folosit modele de eficienţă energetică pentru a evalua trei scenarii de decarbonizare a sectorului energetic până la jumătatea acestui secol.
Într-un studiu publicat în revista Nature Communications, ei combină aceste calcule cu indici de sănătate umană şi analize ale nivelurilor de emisii de-a lungul ciclului de viaţă al echipamentului energetic.
Concluzia acestora s-a regăsit într-un scenariu în care majoritatea energiei este solară şi eoliană ar putea reduce efectele asupra sănătăţii ale producţiei de energie electrică cu 80% comparativ cu sistemele economice actuale.
„Principalul câştigător al decarbonizării este sănătatea. Acesta este un beneficiu substanțial, dacă politicile privind schimbările climatice pot contribui esențial la reducerea impactului asupra sănătății umane”, a declarat autorul principal al studiului Gunnar Luderer.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că 4,2 milioane de persoane mor prematur în fiecare an din cauza poluării aerului, cauzată în principal de utilizarea combustibililor fosili.
Modelele PIK sugerează că această cifră ar putea ajunge la 6 milioane până în 2050 dacă nu se face nimic pentru a schimba lucrurile. Dar, dacă energiile regenerabile le vor înlocui în mare parte pe cele pe bază de carbon în următoarele trei decenii, bilanţul deceselor ar putea scădea la un milion.
„Acest lucru se datorează în principal reducerii poluării aerului din combustibili”, a spus Luderer.
Potrivit lui Gunnar Luderer, toate scenariile de decarbonizare au un avantaj în ceea ce priveşte sănătatea publică, însă cel care se concentrează pe surse regenerabile este cel mai benefic.
