Dunărea este cel mai lung râu din Uniunea Europeană și al doilea cel mai lung râu din Europa, după Volga. Cu o suprafață totală de 801.463 km² și acoperind 10% din Europa Continentală, Bazinul Dunării prezintă cel mai înalt grad de diversitate culturală din lume și joacă un rol major în viața socio-economică, politică și culturală a continentului. Iată tot ce trebuie să știi despre poluarea pe Dunăre, date și statistici care arată situația actuală, dar și cum putem contribui la sănătatea râului.
Poluarea pe Dunăre, o problemă gravă
Dunărea, al doilea cel mai lung râu din Europa, joacă un rol crucial în viața a milioane de oameni, fiind o sursă de apă, transport și energie.
Totuși, râul se confruntă cu provocări semnificative legate de poluare, care afectează atât calitatea apei, cât și ecosistemele din jur. De-a lungul timpului, râul a fost expus la o varietate de poluanți, ceea ce a ridicat îngrijorări serioase atât pentru sănătatea mediului, cât și pentru siguranța umană.
Sursele de poluare
Poluarea Dunării provine din diverse surse:
- Scurgerea agricolă: Utilizarea excesivă a îngrășămintelor și pesticidelor duce la poluarea cu substanțe nutritive, în special azot și fosfor, care ajung în râu prin scurgere. Această încărcătură excesivă de substanțe nutritive poate provoca eutrofizare (îmbogățirea apelor curgătoare cu nutrienți), rezultând în creșteri de alge și epuizarea oxigenului, conform ICPDR (Internațional Commission for the Protection of the Danube River – Comisia internațională pentru protecția râului Dunărea).
- Descărcările industriale: Fabricile de-a lungul Dunării eliberează substanțe periculoase, inclusiv metale grele și poluanți organici, contaminând apa. Aceste descărcări prezintă riscuri pentru viața acvatică și sănătatea umană.
- Deșeurile din apă uzată: Apele uzate netratate sau insuficient tratate din zonele urbane contribuie la poluarea organică, introducând agenți patogeni și materie organică în râu.
- Poluarea cu plastic: Dunărea se confruntă și cu provocări legate de poluarea cu plastic, care afectează calitatea apei și viața acvatică, conform unui raport al Curții de Conturi Europene, mai exact „Calitatea apei în bazinul hidrografic al Dunării”.
Unul dintre principalii factori care contribuie la poluarea Dunării este scurgerea de apă agricolă. Utilizarea pe scară largă a îngrășămintelor și pesticidelor în practicile agricole a dus la o creștere a nivelurilor de azot și fosfor în râu. Aceste substanțe nutritive pot duce la eutrofizare, un proces care determină creșterea excesivă a algelor.
Această creștere a algelor consumă oxigenul din apă, epuizându-l la niveluri care dăunează vieții acvatice, inclusiv peștilor și altor organisme care depind de ecosistemul râului.
Încărcătura crescută de substanțe nutritive din Dunăre a fost o problemă de lungă durată, agravată de intensificarea practicilor agricole în bazinul hidrografic.
Descărcările industriale sunt o altă sursă majoră de poluare a Dunării. Fabricile și uzinele industriale situate de-a lungul râului eliberează o varietate de poluanți, inclusiv metale grele și substanțe chimice organice. Aceste substanțe pot fi toxice pentru viața acvatică și, dacă pătrund în lanțul alimentar, pot prezenta riscuri semnificative pentru sănătatea oamenilor care consumă pește contaminat sau folosesc apa râului pentru băut sau irigații.
Poluarea industrială, adesea cauzată de gestionarea inadecvată a deșeurilor sau de infrastructura învechită, rămâne o provocare semnificativă pentru calitatea apei din regiune.
Apa uzată din zonele urbane contribuie, de asemenea, la nivelurile de poluare ale Dunării. Multe orașe de-a lungul râului deversează ape uzate netratate sau slab tratate în apă, introducând bacterii dăunătoare, deșeuri organice și agenți patogeni.
CITEȘTE ȘI: Poluare cu amoniac pe Dunare
Această poluare organică nu doar că afectează calitatea apei, dar are și un efect dăunător asupra sănătății vieții acvatice din râu.
Infrastructura necorespunzătoare de gestionare a apelor uzate continuă să fie o problemă în mai multe țări din Bazinul Dunărean, adăugând la încărcătura deja mare de poluare.
Plasticul din Dunărea românească
Un studiu realizat de asociațiile Mai Mult Verde și Global Water Partnership România a analizat poluarea cu micro și macroplastice în Dunăre, pe parcursul a cinci sezoane pe teritoriul Românie (2022-2023).
Cercetătorii au estimat că aproximativ 100 de tone de plastic ajung anual în apele Dunării din România, dintre care 48,5 tone sunt microplastic și 48 tone macroplastic.
Cele mai frecvente materiale identificate au fost polietilena și polipropilena.
Punctul Moldova Veche prezintă cele mai mari cantități de plastic, iar Porțile de Fier joacă un rol de acumulare a acestora.
Criza globală a deșeurilor de plastic afectează și această importantă cale navigabilă. Plasticele reprezintă o amenințare serioasă pentru organismele acvatice care le confundă cu hrană, iar acestea se acumulează și în lanțul alimentar, afectând și populațiile umane.
Consecințele poluării Dunării
Studiul denumit „impactul pe termen lung al gestionării apelor uzate la nivelul întregului bazin al Dunării asupra nivelurilor de poluare fecală de-a lungul întregului râu Dunărea”, publicat în iulie 2024, arată că: din începutul anilor 1970, regimul apei din Dunăre s-a schimbat din cauza construcției de rezervoare de apă, baraje și centrale hidroelectrice.
Între 1960 și 1990, descărcările de azot în bazinul Dunării au crescut de aproximativ cinci ori, în timp ce fosfatul s-a dublat din cauza creșterii aporturilor antropice.
CITEȘTE ȘI: România a dezvoltat soluţii de reducere a poluării din Dunăre şi Marea Neagră
Recent, au fost observate reduceri ale încărcăturii de nutrienți, ceea ce este legat de schimbările politice, economice și de managementul calității apei.
Chiar dacă în prezent calitatea apei din Dunăre are o tendință ascendentă, râul încă prezintă semne de degradare (în principal poluare organică) în aval de marile orașe și în unele afluenți importanți.
De asemenea, au fost identificate anumite zone specifice, poluate cu substanțe menționate ca prioritate în Directiva Cadru privind Apa a Uniunii Europene, precum și cu contaminanți emergenți, ceea ce reprezintă o problemă ce necesită măsuri urgente.
Poluarea cu azot cauzează schimbări substanțiale în ecosistemele acvatice. Azotul (împreună cu fosforul) contribuie la eutrofizare, un proces prin care oxigenul din apă scade, speciile de plante și animale se sufocă, iar calitatea apei se deteriorează – limitând astfel utilizările umane ale apei.
Mai mult decât atât, cantități semnificative de azot pot ajunge în lacuri și mări prin procese naturale de transport hidrologic, influențând calitatea apei la distanțe mari de sursele de poluare.
CITEȘTE ȘI: Ziua Dunarii: Poluarea, in continuare, cea mai grava problema
Conform unor calcule recente, emisiile totale de azot în bazinul Dunării sunt de aproximativ 600.000 de tone pe an. Această evaluare provine din modelul de calitate a apei MONERIS (MOdelling Nutrient Emissions in RIver Systems), care a fost utilizat pentru întregul bazin și pentru condițiile hidrologice actuale (2009-2012) pentru a estima modelele spațiale ale emisiilor de azot în bazin și pentru a evalua diversele căi de poluare.
Ziua Dunarii: Poluarea, in continuare, cea mai grava problema
România a dezvoltat soluţii de reducere a poluării din Dunăre şi Marea Neagră
