Inspectorul Pădurii este o aplicație creată pentru a combate tăierile ilegale de lemn. Transparența oferită de aplicație a avut mai multe variante, iar demersurile de editare a informației publice au inclus dispute legale. Totul despre o aplicație unică în lume, care servește dreptul de a ști.
Oricine vede un transport de lemn poate introduce numărul mașinii în aplicație, care verifică legalitatea transportului în baza de date a SUMAL 2.0. Dacă transportul este ilegal, utilizatorul poate alerta autoritățile apelând 112. Aplicația oferă detalii despre avizele emise recent și traseele vehiculelor implicate în transportul de lemn, contribuind la protejarea pădurilor din România.
Totuși, Inspectorul Pădurii a fost în centrul unor controverse legate de lipsa unor informații esențiale, dar și de o perioadă lungă de timp în care nu a funcționat pe motiv că se lucrează la actualizarea sa.
ONG-ul Declic a cerut în instanță ca aplicația să permită furnizarea informațiilor precum traseul parcurs în timpul transportului, după finalizarea transportului, fără limita de 96 de ore, hărţile amenajistice complete şi inventarul înregistrat în SUMAL 2.0 și coordonatele tuturor punctelor ce reprezintă schimbări în coronament/imagini, în urma procesului de teledetecţie prin intermediul imaginilor satelitare pentru generarea de alerte automate.
Aplicația Inspectorul Pădurii a fost lansată de către Ministerul Mediului în 2016 și a venit ca o gură de aer proaspăt după toate scandalurile privind defrișările ilegale.
Mai exact, cetățenii pot să verifice, prin câteva click-uri, dacă un transport de lemne este legal sau nu, pur și simplu descărcând aplicația (indiferent de sistemul de operare al smartphone-ului), introducând numărul de înmatriculare al mașinii observate că transportă lemn și consultând baza de date a SUMAL 2.0.
Dacă se dovedește că transportul este neavizat (ilegal), persoana trebuie să sune la 112, iar Poliția și Gărzile forestiere vor opri transportul pentru a verifica documentele necesare transportului.
Aplicația se poate descărca gratuit, iar autoritățile ofereau, în urmă cu 8 ani, indicații despre cum să fie folosită.
„Dacă sunteți pe o șosea de munte, de exemplu, și vedeți un transport de lemne în fața dumneavoastră și vreți să știți dacă transportul este legal sau ilegal, luați numărul mașinii, îl introduceți în aplicația de pe telefonul mobil și aplicația vă spune imediat dacă codul de transport al lemnului este valid sau nu. Dacă codul este valid, vi se afișează data validării, numărul vehiculului, tipul de lemn pe care îl transportă și volumul de lemn. Dacă codul nu este valid, atunci vi se afișează această informație: nu a fost generat un cod în ultimele 72 de ore pentru numărul auto verificat. Asta înseamnă că există posibilitatea ca acest transport să fie ilegal. În această situație sunați la 112 și, de acolo, dispecerii trebuie să anunțe Poliția și Gărzile Forestiere, care trebuie să intervină imediat, să oprească transportul și să verifice legalitatea documentelor”, a declarat ministrul Mediului.
De menționat este că a existat o altă aplicație numită Radarul pădurilor, însă oamenii puteau doar să afle dacă transportul este legal sau ilegal, sunând la 112.
De la lansarea ei, aplicația a trecut prin mai multe îmbunătățiri, upgrade-uri și modificări, având și o perioadă în care nu a mai funcționat, fiind blocată de guvernanți.
Mai exact, în 2017, aplicația a fost blocată pe motiv că se lucrează la alte aplicații mai performante. Ea nu a funcționat până la mijlocul anului 2019!
Aplicația „Inspectorul Pădurii” a fost lansată în 2016, fiind dezvoltată de Bogdan Micu în timpul guvernării tehnocrate, pentru a permite urmărirea lemnului și a semnala defrișările ilegale. Ulterior, în 2017, guvernarea PSD a decis să oprească funcționarea aplicației.
În 2021 abia a fost lansată varianta îmbunătățită. De când a fost lansată noua variantă, aplicația a fost descărcată doar din Google Play de peste 18.900 de utilizatori în decurs de o lună și jumătate!
Datele arată că, în perioada 1 februarie – 18 martie 2021, au fost sesizate și înregistrate peste 1.200 de apeluri la 112 în legătură cu transportul de lemne.
Dintre ele, 875 s-au dovedit a fi legal, însă un număr de 384 de transporturi au fost declarate ilegale.
Ministerul Mediului a declarat că noua variantă a aplicației este mai ușor de navigat și experiența utilizatorului este una mai bună.
Din păcate, nu se cunosc date despre transporturile ilegale de lemn care s-au întâmplat în anii în care aplicația nu era funcțională pe motiv că se lucra la o variantă îmbunătățită.
De asemenea, este greu de estimat câte transporturi ilegale ar fi putut fi oprite în urma sesizărilor, dacă aplicația continua să funcționeze.
Statistici
În 2023, aplicația Inspectorul Pădurii a arătat cât de importantă este în monitorizarea transporturilor de lemn în România. Ministrul Mediului, Barna Tánczos, a declarat:
„Constatăm o creştere a numărului de verificări realizate de cetăţeni, de la circa 1,3 milioane de interogări în 2021, la peste 1,9 milioane în 2022. În schimb, numărul apelurilor la 112 generate de aceste interogări aproape s-a înjumătăţit, de la 4.704 apeluri în 2021, la 2.429 apeluri în 2022. Asta înseamnă că, deşi vigilenţa publicului a crescut şi am avut mai multe interogări în Inspectorul Pădurii, din ce în ce mai puţini cetăţeni au considerat necesar apelul la 112.
Putem trage astfel concluzia că există din ce în ce mai puţini agenţi economici care îşi riscă afacerea sau libertatea pentru a comite fapte ilegale în acest sector. Dacă acest trend se va menţine şi în anii viitori şi după ce vom operaţionaliza şi viitoarele dezvoltări, sper ca în curând să vorbim despre ilegalităţi silvice doar la timpul trecut”, a declarat ministrul Tanczos Barna.
„SUMAL 2.0 în cifre în 2022:
- 89.648 utilizatori tip control, din ocoale de stat şi de regim, agenţi economici
- 67.000 de mijloace de transport înregistrate în SUMAL;
- peste 15.000 de companii tip agent economic;
- peste 38 milioane metri cubi transportati de la locul recoltării;
- 10.251.040 avize emise, din care aproape 25.000 preluate din SUMAL 1;
- aproximativ 80 de milioane de metri cubi de material lemnos transportat;
- peste 380.000 de depozite create;
- peste 3,4 milioane de interogări în baza de date SUMAL 2.0, realizate direct de cetăţeni, prin intermediul aplicaţiilor puse la dispoziţie.
- 7.133 apeluri la 112, dintre care 2.024 confirmate ca fiind ilegale”.
SUMAL 2.0 a înregistrat în 2023:
- 95.338 de utilizatori
- 81.935 de vehicule
- peste 10 milioane de avize de însoţire generate
- aproximativ 80 milioane metri cubi de material lemnos transportat.
Mai exact, componenta SUMAL 2.0 a devenit instrumentul principal al oamenilor care văd transporturi de lemn și vor să verifice dacă sunt sau nu legale.
ONG-ul WWF a realizat un raport de monitorizare privind ilegalități ieșite la iveală cu ajutorul aplicației Inspectorul Pădurii. Raportul poate fi accesat AICI.
Totodată, organizația oferă și o soluție pentru problemele descoperite: implementarea amprentei digitale, cu ajutorul căreia se poate verifica automat cantitatea de lemn transportată și simplifică procedurile de verificare. Mai exact, sunt semnalate transporturile multiple sau supraîncărcarea, oferind mai multă transparență.
Ce spune Uniunea Europeană despre România și defrișări: „țară fără risc”
Noul Regulament al UE privind defrișările (2023/1115/UE) va impune obligații de diligență începând cu 30 decembrie 2024, având ca scop combaterea defrișărilor și degradării pădurilor.
Regulamentul va cere companiilor care comercializează produse incluse în acest domeniu să efectueze diligență pentru a verifica sursa unei game largi de produse, inclusiv carne de vită, cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc, soia și lemn, pentru a se asigura că acestea nu au fost obținute ca urmare a defrișărilor.
Regulamentul privind defrișările face parte din inițiativa Pactului Verde European și are scopul de a asigura că consumul din UE nu contribuie la defrișările globale și la degradarea pădurilor cauzate de extinderea agricolă legată de produsele relevante.
Potrivit surselor UE, între 1990 și 2020, lumea a pierdut 420 de milioane de hectare de pădure, consumul din UE fiind estimat că a cauzat 10% din aceste pierderi.
Regulament își propune să garanteze consumatorilor din UE că produsele cumpărate pe piața UE nu contribuie la defrișările globale și la degradarea pădurilor.
Domeniul de aplicare al Regulamentului Regulamentul privind defrișările abrogă și înlocuiește regimul existent de diligență cuprins în Regulamentul UE privind lemnul (995/2010/UE), care se aplica lemnului și anumitor tipuri de produse din lemn.
Noul Regulament nu se limitează doar la lemn, având astfel un domeniu de aplicare mult mai larg, incluzând alte produse asociate cu defrișările, cum ar fi carne de vită, cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc și soia.
Întreprinderile, fie operatori, fie comercianți, care pun la dispoziție produse relevante pe piața UE (sau le exportă) vor trebui să se asigure că produsele sunt „fără defrișări”.
De exemplu, dacă un scaun este fabricat din lemn, întreaga rețea de producție, inclusiv comercianții, trebuie să demonstreze că lemnul provine din surse legale și că nu a fost recoltat din păduri defrișate ilegal.
Mai pe scurt: noul regulament al Uniunii Europene privind defrișările impune ca toate companiile care vând produse legate de defrișări, cum ar fi carne de vită, cacao, cafea, ulei de palmier, cauciuc, soia sau lemn, să se asigure că aceste produse nu au fost obținute prin defrișări ilegale.
Asta înseamnă că trebuie să verifice sursa acestor produse și să se asigure că nu provin din terenuri defrișate după 31 decembrie 2020 sau din păduri naturale transformate în plantații.
În ceea ce privește rolurile companiilor:
- Operatorii sunt cei care pun produsele pe piața UE sau le exportă, adică, de exemplu, companiile care vând direct produse de acest tip.
- Comercianții sunt alte entități din lanțul de aprovizionare care, deși nu produc direct, vând sau distribuie aceste produse pe piața UE.
Micii comercianți vor trebui doar să păstreze dovezi despre produsele pe care le vând, dar nu vor fi obligați să facă verificările complicate legate de originea acestora.
În plus, fiecare companie va trebui să creeze o „declarație de diligență” într-un sistem special pentru a demonstra că produsele vândute nu au fost obținute prin defrișări și pentru a specifica locul exact de unde provin.
Dacă au un furnizor mai mare, vor putea să se bazeze pe declarațiile acestuia pentru a-și face propriile verificări.
Extinderea verificărilor de diligență necesare se bazează pe un sistem de evaluare adoptat de Comisia UE, care evaluează țările (sau părți ale acestora) pentru a determina nivelul de risc al defrișărilor și degradării pădurilor.
Surprinzător sau nu, România a intrat în categoria „fără risc”, după aceste verificări. Cu toate acestea, Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European, a declarat pentru Știrile Protv că țara noastră este una cu risc, iar cifrele date de autorități nu sunt reale.
„Nu este o țară fără risc, dimpotrivă, este o țară cu risc. La noi se fură foarte mult din păduri și cred că știe oricine. Cu ochiul liber se vede chestia asta. Ce au schimbat oamenii din zona asta de dreapta, au schimbat anumite prevederi, așa încât controalele care se fac asupra lemnului tăiat sunt mult, mult mai puține dacă vii dintr-o țară fără risc, în ghilimele”, a declarat europarlamentarul.
Comisia Europeană a anunțat, în 2020, că va lua măsuri legale împotriva autorităților române pentru eșecul continuu de a proteja ultimul pădure naturală din Europa. Decizia a urmat plângerilor depuse de grupurile de mediu Agent Green, ClientEarth și EuroNatur, care au semnalat distrugerea sistematică a zeci de mii de hectare de păduri protejate din România.
Aceste grupuri au susținut că gestionarea pădurilor de stat permite tăierea lemnului în zone protejate Natura 2000 fără o evaluare adecvată a impactului asupra mediului, încălcând astfel legislația UE.
Grupurile de mediu au salutat lansarea procedurilor de infringement ca o oportunitate de a proteja pădurile naturale ale României.
De precizat este că toate companiile mari trebuie să se adapteze cerințelor europene până pe 30 decembrie 2025, iar companiile mici și mijlocii până pe 30 iunie 2026.
Amenzile sunt enorme și ajung să fie proporționale cu daunele aduse mediului: mai exact, pot ajunge până la 4 procente din cifra de afaceri anuală a companiei.
CITIŢI ŞI:
Codul Silvic a fost adoptat de Comisia de Mediu! Ce urmează pentru pădurile României?
#sumal #inspectorulpadurii #infringementpaduriRomania #illegallogging #illegalloggingRomania #NicuȘtefănuță #declarațiedediligență #radarulpadurilor #allaboutRomaniaslogging #loggingpermits #euillegallogginginringementromania
