Gheața marină din Arctica și Antarctica se topește într-un ritm alarmant, atingând valori fără precedent pentru această perioadă a anului. Pierderea accelerată a gheții nu doar că amplifică încălzirea globală, dar afectează circulația oceanică și pune în pericol ecosistemele polare. Cercetătorii avertizează că aceste schimbări ar putea deveni ireversibile, iar un viitor fără gheață la poli este tot mai aproape.
Conform datelor furnizate de Centrul Național de Date privind Zăpada și Gheața (NSIDC), oceanele înghețate ale lumii au atins cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, contribuind la accelerarea încălzirii globale.
Între 8 și 13 februarie, întinderea combinată a gheții marine din Arctica și Antarctica a scăzut la 15,76 milioane km², depășind precedentul record negativ de 15,93 milioane km² din 2023.
O oglindă care se micșorează
Gheața marină joacă un rol crucial în menținerea echilibrului termic al planetei. Suprafața albă și strălucitoare a gheții reflectă o mare parte din radiația solară înapoi în spațiu, împiedicând oceanele să absoarbă căldura.
Însă, pe măsură ce temperaturile cresc, această barieră naturală se reduce, expunând apele întunecate ale oceanelor, care absorb mai multă energie solară și accelerează procesul de încălzire globală.
În emisfera nordică, gheața marină din Arctica a ajuns la cea mai mică extindere înregistrată vreodată pentru acest moment al anului.
Declinul său este bine documentat: dacă în anii ’80 suprafața de gheață la sfârșitul verii era, în medie, de 7 milioane km², în anii 2010 a scăzut la doar 4,5 milioane km².
Această tendință descendentă a fost accentuată de mai mulți factori:
- Întârzierea înghețului în Golful Hudson: apele oceanice mai calde decât de obicei au avut nevoie de mai mult timp pentru a se răci, încetinind formarea gheții.
- Furtuni care au fragmentat gheața în Mările Barents și Bering: evenimente meteorologice extreme au perturbat ghețurile existente, reducând și mai mult suprafața acoperită de gheață.
- Gheața mai subțire: pe termen lung, grosimea gheții marine s-a redus, ceea ce o face mai vulnerabilă la variațiile meteorologice.
„O acoperire de gheață mai subțire răspunde mult mai rapid la condițiile meteorologice. Evenimentele extreme au un impact mai puternic decât în trecut”, explică pentru BBC Julienne Stroeve, profesor la University College London.
În plus, temperaturile din jurul Polului Nord au fost cu 20°C peste media normală la începutul lunii februarie, ducând la topiri neobișnuite în zone precum arhipelagul Svalbard.
„Este absolut uimitor pentru această perioadă a anului”, subliniază Tom Bracegirdle, cercetător la British Antarctic Survey.
Antarctica: o schimbare de regim climatic
Dacă până în anii 2010 gheața marină din Antarctica părea mai rezistentă la schimbările climatice, această tendință s-a inversat rapid.
Walter Meier, cercetător senior la NSIDC, avertizează că Antarctica intră într-o nouă eră climatică:
„În fiecare an, fiecare nou set de date sugerează că nu asistăm la o fluctuație temporară, ci la o schimbare permanentă, similară cu ceea ce s-a întâmplat în Arctica.”
Antarctica se confruntă și cu un alt fenomen îngrijorător: topirea extremă a platformelor sale de gheață, ghețari care curg de pe continent în ocean.
Un nou record pentru platforma Amery
În 2 ianuarie 2025, Antarctica a înregistrat o topire record a suprafeței gheții, cu 3,7% din întregul continent acoperit de gheață topindu-se într-o singură zi.
Acest fenomen a depășit chiar recordul anterior stabilit pe 22 decembrie 2024, semnalând o accelerare a procesului de topire.
Cea mai semnificativă activitate de topire a fost observată pe platforma de gheață Amery, una dintre cele mai mari din lume, situată pe coasta estică a Antarcticii.
Amery a fost martora formării unor râuri de topire și a lacurilor pentru prima dată în ultimii cinci ani, un fenomen cauzat de temperaturile neobișnuit de ridicate din decembrie și ianuarie.
Aceste râuri au drenat apa provenită din topirea gheții prin zăpada și gheața de la suprafață, permițându-i să ajungă în straturi mai adânci de gheață și firn – un tip de zăpadă sau gheață parțial topită și comprimată, aflată între stadiul de zăpadă proaspătă și gheața complet solidificată, o masă densă, încă poroasă, componentă esențială a sistemelor glaciare, ceea ce poate accelera procesul de topire.
În ciuda faptului că acest fenomen a fost observat pe o mare parte din platformele de gheață din Antarctica, Amery a fost una dintre zonele cele mai afectate.
De asemenea, zona Peninsula Antarcticii, care a experimentat o topire mai ușoară decât alte părți ale continentului, a arătat o reducere semnificativă a topirii de suprafață pe 19 ianuarie 2025.
Între timp, pe coasta Dronning Maud Land și pe platforma Amery au fost înregistrate condiții extreme de topire pe 17 și 18 ianuarie, stabilind un nou record zilnic pentru întreaga regiune.
Schimbările climatice și temperaturile ridicate sunt principalele cauze ale acestor fenomene, iar modelele de circulație atmosferică sunt responsabile pentru variabilitatea acestora pe întregul continent.
În mod specific, zonele din sud-est și sud-vestul regiunii, aflate în apropierea unor zone de joasă presiune sau deasupra unor regiuni de înaltă presiune, au fost cele mai afectate.
„Condițiile atmosferice din decembrie și ianuarie au favorizat topirea accelerată la suprafața gheții. Aceasta ar fi putut contribui la reducerea extinderii gheții marine, iar încălzirea oceanelor creează un fundal tot mai îngrijorător”, explică Bracegirdle.
Un studiu recent arată că minimul istoric din 2023 ar fi fost un eveniment cu o probabilitate de 1 la 2.000 de ani (!) în absența schimbărilor climatice.
Cu toate acestea, anul 2025 este foarte aproape de a stabili un nou record negativ.
Un viitor fără gheață la poli?
Dispariția gheții marine nu este doar o problemă locală, ci are efecte globale.
Pierderea efectului natural de răcire: Gheața marină a pierdut deja 14% din capacitatea sa de a reflecta căldura solară față de anii ’80, accelerând încălzirea globală.
Impact asupra ecosistemelor polare: Specii emblematice precum urșii polari și pinguinii sunt afectate, având tot mai puține habitate sigure.
Perturbarea circulației oceanice globale: Ghețurile polare influențează marea bandă transportoare oceanică, sistemul de curenți marini care reglează temperaturile în multe regiuni, inclusiv în Europa de Vest.
Profesorul Simon Josey, de la National Oceanography Centre, avertizează că o nouă pierdere semnificativă a gheții din Antarctica ar putea avea consecințe grave:
„Dacă vedem o altă iarnă cu pierderi semnificative de gheață marină în Antarctica, oamenii vor începe să se întrebe ce impact are acest lucru asupra circulației oceanice globale.”
Potrivit Grupului Interguvernamental al ONU pentru Schimbări Climatice (IPCC), Arctica ar putea deveni complet lipsită de gheață la sfârșitul verii înainte de 2050, iar unele studii sugerează că acest lucru ar putea avea loc chiar mai devreme.
Cu o încălzire de aproape patru ori mai rapidă decât media globală, Arctica oferă deja un indiciu clar despre viitorul climei noastre.
Iar ceea ce se întâmplă la poli nu rămâne izolat, impactul se va resimți la nivel global.
Surse date – BBC, NSIDC (National Snow and Ice Data Center) și AGU Publications (American Geophysical Union).
#gheataarctica #crizaclimatica #conservareecosisteme #poluare #topiregheata #cresteretemperaturi #efecteclimatice #icemelting #risingtemperatures #climateeffects
